Cercetătorii japonezi au descoperit „butonul de resetare” a ceasului intern

Sindromul decalajului orar („jet lag”) și tensiunile cauzate de munca în schimburi pot deveni probleme de domeniul trecutului, după ce, în urma unei cercetări realizate în Japonia, s-a descoperit „butonul de resetare” a ceasului intern, informeaza bbc.co.uk.

Echipa de la Universitatea din Kyoto a descoperit „butonul de resetare” a ceasului intern din interiorul creierului. Cercetarea, publicată în revista Science, a arătat că butonul poate fi folosit pentru a potrivi ceasul intern la o nouă zonă geografică, într-o singură zi. Această cercetare reprezintă un pas înainte în tratarea sindromului decalajului orar. Există mai multe ceasuri în corp și un „ceas principal” în creier, care ajută corpul să rămână sincronizat cu lumea din jur, astfel încât oamenii devin somnoroși pe timpul nopții.

Toți cei care lucrează în ture, precum și cei care călătoresc cu avionul pe distanțe mari pot resimți decalajul orar și un apetit mare. Acest lucru se întâmplă din cauza ceasului intern care se dereglează și nu mai deduce când este noapte și când este zi. Ceasul se folosește de lumină pentru a ține evidența timpului, dar este, în mod natural, „încăpățânat” și se reglează lent.

Pentru fiecare zonă prin care trece, corpul are nevoie de o zi întreagă pentru a-și reveni. De exemplu, dacă o persoană zboară de la Londra la Beijing, corpul va avea nevoie de o săptămână pentru a se adapta pe deplin.

Astfel, echipa de cercetători din Japonia a venit cu o soluție pentru a face „ceasul principal” să fie mai flexibil. Este vorba despre un grup de 10.000 de celule cerebrale, aproape de aceeași dimensiune ca cea a unui bob de orez, care comunică în permanență pentru a păstra un control asupra timpului. Cercetătorii au descoperit că dacă interfereză cu receptorii de vasopresină, desemnați „urechile celulelor cerebrale”, care permit creierului să mențină legătura cu celelalte celule, ceasul intern se va schimba mai repede.

Șoarecii modificați genetic care nu aveau receptori de vasopresină au reușit să se adapteze într-o singură zi după ce ceasul a fost dat înapoi cu opt ore, în timp ce șoarecii normali au avut nevoie de șase zile. Când ceasul a fost dat înainte opt ore, șoarecii normali au avut nevoie de opt zile pentru a se adapta, în timp ce șoarecii fără receptori de vasopresină s-au adaptat în două zile. Aceleași rezultate au fost obținute și de șoarecii normali, după utilizarea unui medicament.

Cercetările au arătat că „jet lag-ul” cronic și lucrul în schimburi pot crește riscul unui individ de a dezvolta hipertensiune, obezitate și alte afecțiuni metabolice.

Rezultatele cercetării au identificat vasospresina ca un posibil target tarapeutic pentru controlul ritmului circadian. Oamenii de știință au precizat că un medicament care să controleze ceasul intern ar putea să îmbunătățească sănătatea celor care muncesc în schimburi.

Din punct de vedere medical, dovezile epidemiologice au arătat că persoanele care au lucrat o perioadă îndelungată în schimburi au un risc mai mare de a dezvolta anumite forme de cancer, boli cardiovasculare sau diabet zaharat.