Prima pagină » Magazin » Cercetătorul John Goodenough a devenit cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel

Cercetătorul John Goodenough a devenit cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel

Cercetătorul John Goodenough a devenit cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel
Cercetătorul american de origine germană John Goodenough, recompensat, miercuri, cu premiul Nobel pentru chimie, pentru inventarea bateriilor litiu-ion, a devenit cel mai în vârstă laureat al acestor distincții prestigioase, potrivit nobelprize.org.

Născut pe 25 iulie 1922, cercetătorul american de origine germană John Bannister Goodenough este în prezent profesor de inginerie mecanică și știința materialelor la Universitatea Texas din Austin, SUA.

Miercuri, la vârsta de 97 de ani, acesta a devenit cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel din istorie.

Anterior, recordul a fost deținut de americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câștigător al premiului Nobel pentru economie în 2007. La momentul atribuirii prestigiosului premiu, acesta avea 90 de ani. Decedat în iunie 2008, el a mai trăit doar câteva luni după ce a primit premiul Nobel.

În ceea ce le privește pe femei, romanciera britanică Doris Lessing este cea mai în vârstă laureată Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani în momentul în care a fost recompensată cu Nobelul pentru literatură pe 2007. A murit în noiembrie 2013.

De cealaltă parte, la 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Nobel. A primit, în 2014, premiul Nobel pentru pace, pe care l-a împărțit cu activistul indian Kailash Satyarthi.

Miercuri, în afară de John B. Goodenough, au mai primit premiul Nobel pentru chimie cercetătorii M. Stanley Whittingham și Akira Yoshino.

În comparație cu bateriile tradiționale, bateriile litiu-ion, „unul dintre cele mai mari beneficii pentru omenire”, potrivit comitetului Nobel, sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puțin și au o durată de viață mai lungă. Bateriile litiu-ion au în prezent extrem de multe aplicații, fiind folosite pentru dispozitive variate – de la telefoane mobile la laptopuri și mașini electrice – utilizate pentru comunicații, la slujbă, pentru studiu, muzică, cercetare etc.

Bazele pentru dezvoltarea acestora au fost puse în timpul crizei petrolului din anii 1970. Stanley Whittingham lucra la dezvoltarea unor metode de obținere a energiei din alte surse decât combustibilii fosili. A creat în cele din urmă un catod inovator, într-o baterie cu litiu, tehnica fiind perfecționată ulterior de John Goodenough. Akira Yoshino a creat prima versiune de baterie litiu-ion care a fost comercializată, în 1985.

Se consideră că bateriile litiu-ion au revoluționat viețile oamenilor de când au intrat pe piață la nivel larg, în 1991, punând bazele unei societăți independente de combustibilii fosili.

M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie și a lucrat la Universitatea de Stat din New York, SUA. Akira Yoshino, născut în 1948, în Suita, Japonia, a lucrat la Universitatea Meijo din Nagoya.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).

Laureații își vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincțiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901 și au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinței sale din testament.

 

Autor