Este vorba de un nou mecanism descoperit „în mod complet neașteptat” de cercetătorii americani, care studiau rezistența la chimioterapie, observată la pacienți care sufereau de cancere metastazate la sân, prostată, plămâni și colon.
Cercetătorii au evidențiat astfel rolul important al fibroblastelor, celule noncanceroase, în procesul de cicatrizare a plăgilor și în producția de colagen.
Dar, atunci când se află în apropierea unor tumori canceroase și sunt expuse la chimioterapie, aceste celule suferă alterări ale ADN-ului și produc o proteină denumită WNT16B, care permite celulelor canceroase să se dezvolte și să invadeze țesuturile învecinate, rezistând la tratament.
Sinteza de WNT16B a crescut de până la 30 de ori, acest rezultat fiind „complet neașteptat”, afirmă Peter Nelson, coautor al acestui studiu publicat în revista Nature Medicine.
„Descoperirea noastră arată că micromediul în care se află tumoarea are un impact asupra reușitei sau eșecului tratamentului”, a spus Peter Nelson, potrivit căruia aceeași celulă canceroasă, dacă este supusă unor medii diferite, poate să reacționeze „în mod complet diferit” la chimioterapie.
Chimioterapia se bazează pe administrarea de medicamente care atacă celulele canceroase, distrugându-le sau oprindu-le creșterea. Însă, după o bună reacție inițială, tratamentul poate să devină mai puțin eficient pe parcursul ședințelor următoare, din cauza fenomenului de rezistență a organismului la terapie.
Cercetătorii americani au testat efectele chimioterapiei pe bărbați suferind de cancer de prostată, înainte de a confirma rezultatele lor pe paciente suferind de cancer mamar și ovarian.
Aceste cercetări deschid calea spre obținerea unor noi tratamente pentru pacienții suferind de cancer în stadii avansate.
„Un anticorp al proteinei WNT16B, administrat în cadrul chimioterapiei, ar putea ameliora reacția (distrugând mai multe celule canceroase). Acest fapt ar permite utilizarea unor doze terapeutice mai mici și mai puțin toxice”, a explicat Peter Nelson.