CIRCUL a fost CASA lui. Celebrul acrobat SIMINICĂ a murit la 81 de ani

Colegii ar dori ca trupul neînsuflețit al artistului să fie depus în foaierul Circului Metropolitan București, astfel încât publicul care l-a admirat și iubit să își poată lua adio, dar încă se așteaptă un răspuns de la Primăria Capitalei, în subordinea căreia se află instituția.

Născut pe 31 octombrie 1936, în București, Siminică, pe numele real Simion Avram, era unul dintre cei mai celebri artiști ai circului românesc.

Născut într-o cușcă a leilor transformată în vagon de circ, Siminică a copilărit în lumea circului: bunicul său era instrumentist în Orchestra „Bercuini”. Tatăl său cânta la trombon și realiza pasaje comice, iar mama sa era „amazoană” și, în timpul liber, vînzătoare la case de bilete.

A debutat la 7 ani, într-un spectacol în care executa numere de acrobație, contorsionism și diverse giumbușlucuri. În scurt timp, Siminică și sora sa, Elena, executau în arenă câteva numere de neuitat de dublu trapez și alte acrobații. Au devenit vedete cu numere în programul mai multor circuri, precum Bernea, Antonio, Palladium, Franzini etc.

După ce Elena s-a căsătorit cu un alt celebru acrobat, Sandi Bernea, Siminică s-a retras. Elena a murit însă în timpul unei acrobații, când avea numai 19 ani, iar ulterior, Siminică i-a preluat numărul de acrobație.

În 1954, Siminică a fost angajat la Circul de Stat din București, de unde a demisionat după trei ani, în urma unor divergențe politice cu conducerea. O vreme a lucrat la Gara Obor, unde a descărcat scânduri.

A fost reangajat la Circul de Stat, inițial ca recuziter, dar a revenit în arenă în aplauzele publicului. În momentul în care un coleg s-a îmbolnăvit, a început să parodieze diferite numere de circ.

În 1987, Siminică s-a pensionat, dar a revenit din nou în arenă un an mai târziu, unde a activat, atât în țară, cât și în străinătate, până în 1995.

„Ieșeam din manej, dădeam o tură în jurul clădirii circului și oamenii tot nu conteneau cu aplauzele. Înainte munceam ore întregi pentru un număr și oricâte supărări aveam, nu contau. Pe scenă intram zâmbind. Și zâmbetul este esnțial în viață”, spunea Siminică în urmă cu patru ani.