În încercarea de a păstra puțin din atmosfera vechiului București, numeroase clădiri din Capitală au fost refăcute prin menținerea anumitor elemente din trecut și adăugarea unora mai moderne. Din păcate, combinația nu este uneori tocmai cea mai potrivită, reprezentanții Ordinului Arhitecților din România criticând deseori aspectul final al unor imobile renovate, relatează Știrile ProTV.
„Orașul are nevoie de povești. Arhitecții ar trebui să promoveze valori internaționale care asta fac – pun în valoare un țesut istoric vechi, o substanță veche, la pachet cu ceva nou, o arhitectură de calitate, dar a zilei”, a explicat Mario Kuibus.
Arhitectul citat a câștigat de patru ori premiul pentru proiect socio-cultural al Anualei de arhitectură. Anul acesta. cu Vila Capo de pe Aleea Alexandru din București. Fața a fost păstrată, însă două etaje au fost adăugate două etaje.
FOTO: Știrile ProTV
Totuși, când vine vorba despre casele considerate monument istoric, legea impune păstrarea și consolidarea construcției. Pe de altă parte, dacă doar fațada mai poate fi salvată, soluția este înglobarea ei în noua clădire.
Nu de puține ori însă, rezultatul este dezagreabil.
„Kitsch-ul, într-un fel sau altul, se autocomunică, te izbește. Sunt exemple de arhitectură americană tip Las Vegas sau Dubai. Proprietarii apelează la lucruri ilegale într-un fel, poate puși în situația de disperare”, apreciază Kuibus.
O opinie similară a exprimat și Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul.
„Atâta timp cât permitem investitori speculativi, vom avea exemple din astea la nesfârșit. Dacă, în schimb, păstrăm regulamentul de zonă protejată și toată lumea are garanția că dacă va cumpăra în zona respectivă va locui în liniște și va avea aceste beneficii ale unui cartier istoric, atunci vom forma o piață de oameni care vor veni în cartierele istorice și își vir restaura casele în care locuiesc”, a afirmat el.
Unii arhitecți spun că exemplele cele mai grăitoare de „kitsch urban” sunt renovarea noii aripi a Bibliotecii Centrale Universitare și actualul sediu al Uniunii Arhitecților.