Mii de obiecte cuprind o colecție inedită a unui bărbat din Băicoi. Iar locuința, transformată în muzeu, este larg deschisă pentru elevii din localitate care astfel au parte de o altfel de lecție de istorie.
Doru Fărcuș nu are această pasiune de a colecționa lucruri de ieri de azi. O face de 50 de ani.
A început de mic când în casa bunicii a găsit o baionetă, apoi încet, încet a început să colecționeze. Când era clasa a XI-a, la școală s-a înființat un muzeu și fără umbră de regret a donat tot ce colecționase.
Apoi, după ani și ani, a revenit la această pasiune, iar acum are mii de obiecte.
Și cum și-a transformat casa într-un adevărat muzeu, deschide larg porțile, o dată pe săptămână, pentru elevii din Băicoi.
„Multe dintre obiecte funcționează. Aceasta este o pianină adusă în țară de Regina Elisabeta pentru niște școli, ca să învețe copiii să cânte la instrumente muzicale”, povestește Doru Fărcuș.
Pianina a găsit-o într-un centru social din București. Și, spre deosebire de ce se întâmplă într-un muzeu, colecționarul le permite școlarilor să atingă obiectele.
Sunt mai multe încăperi amenajate, pline de obiecte de tot felul: ustensile țărănești, felinare de vapor, săbii, ceasuri de tot felul, de la cele de buzunar la cele folosite în Franța la turla bisericii sau renumita pendula englezească. „Ce este aceasta?” – este întrebarea auzită cel mai des. Iar Doru Fărcuș răspunde de fiecare dată.
Pentru telefoanele de pe timpuri, radio, aparatele foto cu burduf, gramofoane sau patefoane are camere separate. La gramofon cântă muzică românească.
„La începutul secolului este în vogă și durează până spre 1920 când este înlocuit cu forță de patofon, se introduce goarna în cutie și e mai compact”, povestește colecționarul.
Pe un perete sunt expuse decorații ale ofițerilor români, însă sunt în miniatură. Elevii se întreabă de ce sunt așa mici.
„Sunt decorații românești regaliste. În situații de distracții, ceremonii sau bal, ofițerii români nu-și puneau decorațiile acelea ca ofițerii ruși să fie multe, plini de tinichele. Și atunci aveau discret niște miniaturi ale decorațiilor, ca niște bijuterii frumoase”, a răspuns Doru Fărcuș.
Elevii nici nu știu la ce să se uite: la bastone care aveau și săbii în ele, la fotografii vechi, la tablouri sau alte obiecte care ne arată acum cum a fost viața odinioară.
„A fost o experiență foarte interesantă mai ales că domnul ne-a și explicat în ce perioade erau folosite aceste obiecte. Chiar a fost o experiență minunată și aș vrea să o repet”, a declarat un elev.
Autoritățile vor să facă un muzeu în Băicoi, cel mai probabil în sediul unde acum funcționează Primăria, cu obiecte donate de Doru Fărcuș.
„Aici există un mic muzeu local și este bine ca în primul rând cei care beneficiază să fie copiii. Dintr-un grup de 40 de copii, dacă avem unul, doi care rămân cu o impresie plăcută și știu să povestească acasă despre ceasuri, arme, despre tot ce văd aici, pentru noi este un lucru binevenit”, a declarat primarul din Băicoi, Marius Constantin.
Doru Fărcuș își restaurează singur obiectele colecționate în atelierele pe care și le-a amenajat.
„Nu există obiectul cel mai de suflet, ultimul obiect achiziționat este cel mai de suflet. Ultimul este un ceas de șemineu cu accesorii pentru birou. L-am luat acum trei săptămâni de la Arad”, a declarat colecționarul din Băicoi.
Obiectele le ia, de regulă, de la târguri sau anticariate și este nelipsit de la un târg organizat în Negreni de 500 de ani.
Cele mai vechi obiecte din colecție sunt o sabie de călău, de cetate transilvăneană, care datează din 1600 și a recuperat-o din Ungaria și o cutiuță de ceas din 1540.
foto: Facebook / Alina Dinu