Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova, înscris în patrimoniul UNESCO
Obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România și Republica Moldova a fost înscris în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan.
Dosarul pentru înscrierea obiceiului colindatului de ceată bărbătească în România și Republica Moldova a fost întocmit în comun de autoritățile în domeniu din cele două țări.
În martie anul trecut, Ministerul Culturii din România a semnat documentele prin care țara noastră a înaintat către Secretariatul Convenției UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial trei dosare de candidatură pentru Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității. Cele trei dosare se refereau la Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova, pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc, respectiv pelerinajul de la Mănăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii de Sfânta Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului).
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX la acel moment de Ministerul Culturii, demersul se înscria în efortul instituției de intensificare a conectării României la schimburile culturale mondiale și a prezenței active a țării noastre în forurile culturale internaționale.
Potrivit Ministerului Culturii, colindatul în ceată bărbătească este unul vechi în cultura românească, fiind întâlnit în spațiul Republicii Moldova, în România, dar și în teritoriile aferente spațiului românesc. Originea lui latină a fost discutată repetat și este general acceptată. Timp de secole a însoțit poporul român, articulându-i viața după normele înalte ale eticii și esteticii populare. El concentrează valori de primă importanță ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradiția oralității. În timpul practicării colindatului sunt luați în considerare toți membrii societății, fiecare are rolul său ca parte a întregului colectiv. Obiceiul a educat în spiritul acestei tradiții sute de generații de copii și de tineri, făcându-i creatori și purtători ai patrimoniului cultural imaterial, cetățeni demni ai comunității.
Cea de-a opta sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanității a debutat luni și se va încheia sâmbătă, la Baku, în Azerbaidjan, potrivit site-ului oficial al UNESCO. Pentru această sesiune au fost primite 12 candidaturi pentru înscrierea pe lista Patrimoniului imaterial în pericol și 31 de candidaturi pentru lista Patrimoniului imaterial.
Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitații UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenții pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natura și la univers, tehnici legate de meștesuguri tradiționale.
Până în prezent, România apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitățiii UNESCO cu ritualul Călușului, inclus în noiembrie 2005, cu Doina, inclusă în octombrie 2009, și cu ceramica de Horezu (decembrie 2012).