Colindele ANTIFONICE, unice în țară, RĂSUNĂ în Ajunul Crăciunului pe ulițele satelor din Buzău
De obicei, colindătorii porneau din poartă-n poartă și alegeau doar gospodăriile unde erau fete de măritat. Acum, pentru că cetele sunt mai puține, merg în tot satul Smeeni.
Dorin Ion, unul dintre urători, a declarat că se cântă șapte colinde în două cete, fiind vorba, printre altele de „Sus la munte”, „Prin cel cel”, „Scoală, scoală”, „La Ștefan Vodă în poartă” sau „Întreabă, întreabă”.
„Sunt unice aceste colinde. Se cântă „Întreabă, întreabă” când intri la o fată în casă. „Sus la munte” se cântă când deschizi poarta și colinzi. Sunt foarte vechi. Oamenii bătrâni au cântat, și eu am cântat cu ei. Este câte o ceată de 6 inși, se împart 3 cu 3. Se cântă câteva separate, apoi cântă toți”, a povestit Dorin Ion.
Colindătorul spune că e nevoie de costumație aparte pe care o poartă cei din ceată.
„Avem cizme de ofițer, pantalon negru, fular alb, căciulă, șubă de lână. Este foarte frumos. Sper să ducem mai departe această tradiție. Acum este rândul tineretului. Am colindat 10 ani. Plecam dimineața de la 7 și cântam non stop. Cântam până la 12 noaptea. Era foarte frumos”, a mai precizat bărbatul.
Primarul comunei Smeeni, Ion Andrei, a declarat, corespondentului Mediafax, că el știe colindele de când se știe.
De ce sunt ele colinde „antifonice”
Pentru că cetele de colindători se împart în două grupuri, primul începe să cânte, iar al doilea preia linia melodică a ultimei silabe din cântarea primului grup, astfel încât, la final, colindele sunt cântate de toți feciorii
„Eu m-am născut cu ele. Am cântat si eu, desigur. Se merge în Ajun de Crăciun. Este o costumație specială, se merge și cu o trăsură. Este interesant. Ce este mai interesant este că se cântă doar în Smeeni, în sat, în niciun alt sat din comună nu se cântă și avem în total 7 sate. Așa a fost dintotdeauna”, a spus Andrei.
Despre tradiția colindelor antifonice, primarul spune că nu se știe de când au apărut, fiind foarte vechi, existând presupunerea că sunt de pe vremea dacilor.
Și tot ca datină străbună, în Smeeni se găsește așa numita tradiție „Străchinile”. În noaptea de Anul Nou pe o masă se puneau atâtea străchini câți tineri erau în casă, iar în fiecare strachină se punea câte un obiect: pieptene, oglindă, pâine, grâu, bani, ardei, tăciune și sare. Fiecare obiect avea o semnificație. De exemplu, cine găsea pieptenele se spunea că va avea parte de un soț colțos, cine a găsit pâine, de unul bun sau bogat.
Foto: Captură