Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui
Mihai Holhoș a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar și la nivel internațional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conținut exclusiv online, era foarte puțin dezvoltată nișa asta, așa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de așteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieșit bine și că ar trebui să mai fac și altele. Am făcut apoi un clip public și am primit feedback de la oameni necunoscuți; mi-a plăcut sentimentul, așa că am făcut episodul doi din Doza de Haș a doua zi. Oamenii au fost împărțiți, unora le-a plăcut și altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani”.
A înțeles potențialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip”, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonați, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piața de YouTube era foarte puțin dezvoltată, așa că mia de vizualizări valora foarte puțin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite și banii intrau foarte greu”, spune Mihai Holhoș. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulți bani. În Doza de Haș folosesc alte filmulețe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc și, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuție pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.”
A început canalul când stătea la Deva și își amintește amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toți, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam și ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferența era că noi primeam doar trei pizza.” În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în București și să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întrețină în Capitală și un studio în care să continue producția video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a și făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.
Primul contract „serios” de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Își amintește că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunțat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era și el prezent, se uita la mine și nu știa cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colț în timp ce eu dădeam autografe”. Sunt mulți creatori de conținut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand și vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog și vrea să îi pomenești sucul sau compania de plăci video și te plătește. Ăsta e modelul de business după care mergem.” AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piața din România sunt foarte puțini advertiseri, și atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puțin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.”
Are cinci angajați care câștigă „sume substanțiale”, pentru că a vrut să-i aducă la București și pe oamenii din Deva și le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiții anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranță să fac asta bine, având în vedere și influența pe care o avem pe internet.” Și așa a și fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haș scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul și celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10-12 minute filmează mai puțin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp”. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creșterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonați anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.”