Cum a lovit criza mass-media din România: câte posturi TV și câte radiouri s-au închis în ultimii cinci ani

Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenția de business information și credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, și-au redus pierderile, iar altele au devenit și mai profitabile.

Românii sunt printre europenii care își petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este și motivul pentru care există și atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesați în primul rând de știri, iar apoi de divertisment.

Așa s-a ajuns ca la Registrul Comerțului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) și 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora față de 2009, când erau 411 televiziuni și 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieței de publicitate a influențat puternic acest domeniu de activitate.

Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni și-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

Și piața radiourilor a cunoscut o evoluție similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

„Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supraviețuire”, afirmă analiștii de la KeysFin. „S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile și radiourile au înțeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceștia.

Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea București-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerțului au sediul în București și în împrejurimi.

În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în București-Ilfov, iar restul mai ales în județele din sudul țării (7,3%) și Dobrogea (6,9%).

„Bucureștiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni și radiouri în principal în reședințele de județ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanța, Ploiești, Timișoara, Brașov și Cluj-Napoca”, spun experții de la KeysFin.

Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influențată decisiv de piața de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel național și mai puțin regional.

„Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei românești, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creșterea discrepanțelor economice, fapt care va influența tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiștii.

„Televiziunile, la fel ca și radiourile și ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipsește, cu atât influențele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceștia.

Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei și United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deține nicio licență de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Național al Audiovizualului, n.r.).

Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparțin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieșit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei și pierderi de 20,9 milioane lei, și Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei și un profit net de 737.846 lei.

Topul este completat de societățile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România și Realitatea TV, conform KeysFin.

Pe piața radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, și Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei și un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei și pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei și un profit de 5862 lei și Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei și un un profit de 171.873 lei.

„Analiza datelor arată o legătură directă între audiența posturilor și cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puțin afectate de criză, reușind să reziste mai bine provocărilor. Giganții precum Pro TV în domeniul televiziunii și Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investițiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, și-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, grație unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experții de la KeysFin.

Potrivit analizei efectuate de aceștia, evoluția datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieței media, unul fragil, însă relevant pentru evoluția de ansamblu a economiei.

„Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piața de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezghețe, după aproape 5 ani de criză. Dacă și autoritățile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluția economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experții KeysFin.