Cum funcționează creierul unui om religios și cel al unui ateu

La studiu au participat 209 creștini, 152 de atei, nouă evrei, cinci budiști, patru hinduși, un musulman și încă 24 de persoane care aparțineau de alte religii.

Participanții au completat  teste legate de preocupările dogmatice, morale și empatice și un test al raționamentului analitic. În general, studiul a constatat că participanții religioși au arătat dogmatism și preocupare empatică, în timp ce persoanele nereligioase aveau competențe analitice mai bune.

Jared Friedman, unul dintre co-autorii lucrării, a explicat: ,,Analiza sugerează că indivizii religioși se pot agăța de anumite convingeri, mai ales de cele care par a fi în contradicție cu raționamentul analitic, deoarece aceste convingeri rezonează cu sentimentele lor morale”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Potrivit cercetărilor efectuate de cercetătorii de la Universitatea Western Reserve, Ohio, creierul lucrează pe două piste – empatice și analitice, iar oamenii comută în general între cele două, în funcție de situația la îndemână. Cercetarea a constatat că în mintea oamenilor religioși dominantă este partea empatică și același lucru se aplică și pentru calea analitică în mintea ateilor.

Co-autor al lucrării, profesorul Anthony Jack a explicat că ,,rezonanța emoțională ajută oamenii religioși să se simtă mai siguri – cu cât văd mai multă corectitudine morală, cu atât mai mult își afirmă și justifică acțiunile. Totodată, preocupările morale fac ca oamenii care nu sunt religioși să se simtă mai puțin siguri. Este, de asemenea, posibil ca în această dihotomie între creierul religios și cel nereligios, să existe diferențe și între alte convingeri puternice cum ar fi veganismul, schimbările climatice sau opiniile politice. Teroriștii, care trăiesc într-o bulă, cred că fac un lucru foarte moral și că își îndreaptă greșelile și protejează ceva sacru”, mai spune Jack.