Cum influențează cercul de prieteni debutul vieții sexuale și consumul de alcool la adolescenți. STUDIU

Studiul a vizat identificarea normelor sociale care influențează adoptarea și menținerea de către adolescenți a fumatului, a consumului de alcool și de droguri, precum și inițierea timpurie a vieții sexuale. În cercetare au fost cuprinși adolescenți cu vârste între 10 și 18 ani care locuiesc în orașele Iași, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța și București.

Adolescenții spun că adoptarea comportamentelor de risc depinde în mai mică măsură de presiunea directă a grupului din care fac parte, respectiv situațiile în care cineva îi încurajează verbal să încerce un comportament de risc, și mai mult de presiunea indirectă, care exploatează dorința lor de a simți că aparțin grupului, că sunt în sincron cu starea generală de spirit.

Potrivit rezultatelor studiului, în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani s-a constatat o prevalență foarte ridicată a fumatului. Peste jumătate dintre cei intervievați au spus că au încercat să fumeze cel puțin o dată, pe primul loc fiind Bucureștiul (66 la sută), iar pe ultimul loc, Iașiul (53 la sută).

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

„Dintre aceștia, între 50 și 55 la sută au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În rândul copiilor de 10-13 ani, prevalența fumatului se situează între doi și șapte la sută la nivelul orașelor analizate”, se mai arată în studiu.

La întrebarea „Câți dintre cei de vârsta ta crezi că fumează?”, majoritatea adolescenților au răspuns „mai mult de jumătate” sau „toți”, ceea ce sugerează existența unui climat favorabil fumatului.

În cazul adolescenților între 14 și 18 ani, vârsta medie la care au încercat prima dată să fumeze sau să consume băuturi alcoolice este 13-14 ani, perioadă în care începe să se manifeste acut nevoia de independență, de a face lucruri interzise copiilor, susțin autorii studiului.

Majoritatea copiilor cuprinși în studiu, indiferent de grup sau de vârstă, consideră alcoolul ca fiind distructiv pentru sănătate. Cu toate acestea, la adolescenții din categoria de vârstă 14-18 ani, experimentarea consumului de alcool nu este considerată în afara normei, consumul ocazional este relativ blamat, însă consumul frecvent este respins de majoritate.

Inițiatorii studiului au constatat că un procent important de tineri (17 la sută în Constanța și 32 la sută în București) consideră că părinții sunt de acord cu consumul ocazional și moderat de alcool.

„Comportamentele de risc sunt indezirabile, nesănătoase, pot afecta negativ imaginea socială a adolescentului, dar fumatul, consumul ocazional de alcool și experimentarea alcoolului reprezintă forme de devianță tolerată, atât de adolescenți, cât și de adulți, iar a «gusta» băuturi alcoolice este o practică percepută de adolescenți ca fiind acceptabilă (nu face rău), fiind întâlnită mai ales până la vârsta de 14 ani”, a explicat coordonatorul studiului, sociologul Fidelie Kalambayi.

Studiul a mai arătat că grupul de prieteni are o influență determinantă în alegerea frecvenței și cantității consumului de alcool. Rezultatele studiului au indicat că există un consens asupra regularității consumului de alcool, iar adolescenții care sfidează regula animă reacțiile membrilor prin care se încearcă uniformizarea. Astfel, cultura grupului, prin specificul activităților în care se implică membrii săi, poate susține sau nu consumul de alcool.

Cei mai mulți adolescenți au răspuns că nu pot spune câți prieteni consumă droguri sau au apreciat că niciunul nu consumă droguri. Capacitatea de a estima numărul celor care consumă droguri este cu atât mai scăzută cu cât este vorba despre alte droguri decât marijuana. Inițiatorii studiului cred că acest rezultat trebuie analizat suplimentar, „din cauza criminalizării consumului de droguri în România”, care crește probabilitatea ca cei care consumă să se ascundă, să țină practica secretă, dar și pentru că cercetarea calitativă a relevat un nivelul scăzut de cunoștințe despre droguri.

Atitudinile și credințele adolescenților în ceea ce privește momentul debutului vieții sexuale reflectă în mare măsură atitudinile populației, cu excepția cazurilor în care viața sexuală a fost deja începută.

„Adolescenții intervievați sunt de părere că viața sexuală ar trebui începută atunci când persoana este matură și poate să își asume consecințele unei relații sexuale – sarcina. În cercetarea calitativă, unii adolescenți au asociat acest moment cu vârsta majoratului; cu toate acestea, întrebați în cercetarea cantitativă despre «cea mai potrivită vârstă pentru debutul vieții sexuale», adolescenții au indicat în medie 16-17 ani pentru băieți și 18-19 pentru fete. Norma percepută este însă diferită de practică, debutul efectiv înregistrându-se la 14-15 ani în cazul băieților și la 15-16 ani în cazul fetelor”, se mai arată în studiu.

În opinia autorilor studiului, contextul practic al începerii vieții sexuale este unul de oportunitate și mai puțin de planificare. Astfel, tinerii au indicat faptul că începerea vieții sexuale s-a produs în momente mai speciale, marcate de lipsa adulților și, uneori, de consumul de alcool, cu ocazia unor zile de naștere, excursii sau când au avut acces la spații private.

„Posibilitatea actului sexual este ceva ce este în multe cazuri discutat înainte și apare în contextul unei relații, mai ales pentru fete. Grupul de referință cel mai important este cel al prietenilor, iar practica și atitudinile prietenilor par să influențeze (sau cel puțin să se coreleze cu) momentul debutului vieții sexuale”, potrivit documentului citat.

Autorii studiului au fost surprinși să constate că nu părinții sunt un partener semnificativ de discuție sau o sursă importantă de informații, ci mai degrabă prietenii și media.

„Și părinții, și copiii evită în mod sistematic discuțiile deschise și oneste despre sexualitate, iar cele care au loc se rezumă, în final, la pericolul sarcinii. Băieții învață că pot face ce doresc atât timp cât nu lasă o fată însărcinată, iar fetele învață că propriul corp este ceva care se află sub asalt și trebuie păzit, fără informații precise despre cum ar putea face asta (în afara abstinenței)”, a declarat Fidelie Kalambayi.

Pe de altă parte, autorii studiului spun că școala oferă puține oportunități de discuție și informare, și nici acelea nu sunt luate în serios de către adolescenți.

„În ciuda faptului că în școli există o infrastructură pentru informare și că mulți dintre adolescenți au indicat nevoia de a discuta cu o persoană mai în vârstă despre sex și sexualitate, școala joacă un rol minor, aproape inexistent în educația sexuală a adolescenților. Din nou, informația pare să ajungă la adolescenți dinspre media, via prieteni”, se arată în studiu.

Potrivit rezultatelor studiului, aproximativ o treime dintre adolescenții din eșantion și-au început viața sexuală, diferențele între orașe fiind mici, la limita inferioară situându-se Iașiul (27 la sută) și Bacăul (30 la sută), iar la limita superioară, Constanța (35 la sută).

„Majoritatea celor care și-au început viața sexuală (între 51 la sută în Bacău și 68 la sută în București) au avut doar un partener în ultimele 12 luni, cu diferențe semnificative între băieți și fete: proporția fetelor care au avut doar un partener este cu 30 la sută mai mare decât în cazul băieților. Un număr îngrijorător de adolescenți au avut contacte sexuale cu patru sau mai mulți parteneri în ultimele 12 luni: șase la sută în Iași și 20 la sută în Bacău. Datele pentru Constanța ies cu totul din tipar: doar 20 la sută au avut doar un partener în ultimele luni și 43 la sută au avut patru sau mai mulți”, se arată în studiu.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a subliniat că unul dintre factorii cei mai importanți care determină adoptarea unui comportament este imaginea adolescentului în grupul din care face parte.

„În grupurile în care fumatul, consumul de alcool și de droguri sunt comportamente percepute ca fiind «cool», adolescenții tind să le adopte pentru a fi acceptați de grupul respectiv. La polul opus, în grupurile unde astfel de comportamente sunt desconsiderate, adolescenții tind să nu le adopte”, a arătat Sandie Blanchet.

Psihologul Daniela Dumulescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a spus că adolescentul înseamnă mult mai mult decât comportamente negative, iar perioadele de criză, impulsivitatea, emotivitatea sunt percepute greșit, întrucât ele sunt stări normale în această perioadă.

Daniela Dumulescu a explicat că la nivel cerebral se produc modificări majore, pentru că adolescentul se adaptează la viața de adult și este foarte important ca în această etapă lor să li se asigure un mediu sigur.

În cadrul studiului au fost realizate 30 de interviuri și șase focus-grupuri cu adolescenți, două focus-grupuri cu părinți și alte trei cu actori-cheie din comunitate. În cea de-a doua etapă, a fost realizată o anchetă pe bază de chestionar standardizat pe un eșantion de 1.870 elevi din școli gimnaziale și licee din cinci orașe.