Boala debutează de multe ori asimptomatic, însă pe măsură ce evoluează, iar formațiunea tumorală crește, apar tulburari digestive care se manifestă prin simptome diferite. Printre cele mai comune simptome ale cancerului colorectal se numără: schimbarea tranzitului intestinal obișnuit (diaree, constipație sau alternanța de constipație cu diaree), scaune mai puțin consistente decât de obicei, prezența sângelui în scaun (fie roșu aprins, fie roșu foarte închis sau negru), sângerare rectală, dureri abdominale, balonare, crampe, pierdere în greutate, senzație accentuată de oboseală (slăbiciune).
Persoanele cu vârsta peste 50 de ani și cele cele care au antecedente familiale de polipi la nivelul colonului au un risc mai crescut de a dezvolta cancer colorectal. Rudele de gradul I (părinți, frați, surori sau copii) ale unei pacient cu cancer colorectal sunt susceptibile să dezvolte această boală, mai ales în cazul în care afecțiunea a fost diagnosticată la o vârstă tânără. În cazul în care mai multe rude apropiate au un istoric comun de cancer colorectal, riscul este chiar mai mare.
Cancerul colorectal apare atunci când celulele maligne formează tumori în țesuturile sănătoase ale tubului digestiv, respectiv colonul sau rectul. Tipul exact de cancer „de colon” sau „rectal” este determinat de locul în care celulele maligne se formează și se înmulțesc pentru a crea tumora primară, de unde ulterior se răspândesc la distanță, dând naștere metastazelor.
În prima fază, adică în stadiul localizat, tumora nu depășește organul din care ia naștere, adică colonul sau rectul. Pe măsură ce boala progresează, tumora crește și se extinde la organele din jur și anume la ganglionii limfatici. Aceasta este etapa de boală local-avansată. Dacă diagnosticul nu este pus în aceste etape localizate ale bolii și tratamentul nu este inițiat, celulele canceroase se răspândesc la distanță de organul de origine, pe cale limfatică sau prin sânge, ceea ce duce la apariția metastazelor. Anumite organe sunt mai susceptibile să fie sediul metastazelor. Cel mai afectat organ este ficatul, dar uneori metastazele se pot localiza și în plămâni, oase sau chiar la nivelul creierului.
Metodele de tratament diferă în funcție de stadiul în care a fost diagnosticată boala. Cu cât diagnosticul este mai precoce, cu atât tratamentul este mai eficient și are ca scop vindecarea pacientului. Tratamentul include de cele mai multe ori o combinație între intervenții chirurgicale pentru a îndepărta tumora și ganglionii limfatici regionali, chimioterapie și radioterapie precum și terapii biologice.
”Din păcate, 20-25% dintre pacienți au cancer colorectal metastatic chiar la diagnosticare. În stadiul avansat ale bolii, ceea ce se întamplă la aproximativ 50% din pacienți, metastazele se împrăștie în sânge, în sistemul limfatic sau la alte organe, ceea ce poate duce, în final, la decesul acestora. Pentru pacienții cu această formă avansată de cancer colorectal este nevoie de o terapie care să extindă rata de supraviețuire, să împiedice progresia bolii și să reducă simptomele”, adaugă medicul Adina Croitoru.
Progresele înregistrate în înțelegerea biologiei tumorale și a geneticii au dus la dezvoltarea unor generații noi de agenți biologici pentru tratamentul pacienților cu cancer colorectal metastatic, care nu au răspuns la tratamentele anterioare și a căror boală a progresat. Spre deosebire de agenții folosiți în chimioterapie, care ucid rapid celulele care se divid, pe cele maligne în primul rând, dar și pe cele sănătoase, agenții biologici acționează prin influențarea proceselor care controlează răspândirea celulelor tumorale, astfel încât aceste celule sunt inhibate să crească, să se dezvolte și să se răspândească în organism.