Cum poți descoperi „altfel” frumusețea Capitalei. FOTO+VIDEO

„Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane VIAJOA” este o cursă contracronometru în care poate intra oricine dorește să descopere Bucureștiul într-un mod inedit. În cartierele care găzduiesc unele dintre cele mai frumoase clădiri ale Capitalei, uneori case „îmbrăcate” în istorie, „vânătorii” trebuie să deslușească mistere și ghicitori, să observe detalii, să fotografieze.

La final, cele mai istețe echipe sunt premiate cu noi „provocări” – board games, vouchere pentru rafting, canyoning sau parcuri de aventură -, iar Ioana Pătrășcoiu, tânăra care pune totul la cale, își primește propria-i recompensă: „Sunt bucuroasă că îi fac pe oameni să privească mai mult în jurul lor. Îmi place că, într-un fel, pot face ceva ce ține de direcția aceasta culturală”, a povestit ea pentru gândul.

„M-am întors în București cu privirea aceasta de turist”

ACTUALITATE Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: CRĂCIUNUL este ”participare existențială” la planul divin /„Progresele științifice nu ating profunzimea sufletului”

07:30

ACTUALITATE 25 DECEMBRIE, calendarul zilei: Moare Charlie Chaplin/ Sunt executați soții Ceauseșcu/ Last Christmas pentru George Michael

07:15

Ioana are 29 de ani, iar în prezent este freelancer. Ideea „Vânătorii urbane” i-a încolțit în minte după participarea „eșuată” la un eveniment similar și o bursă de studii Erasmus, care a trimis-o pentru un semestru în Teramo. A înțeles atunci că poți fi turist chiar și în propriul oraș.

„În 2008 am fost în Italia, cu bursă Erasmus. Am petrecut foarte mult timp acolo plimbându-mă, încercând să descopăr cât mai multe despre oraș, să observ casele, clădirile, felul în care erau construite”, a explicat ea. „Și m-am întors în București cu privirea aceasta de turist, am început să mă uit la el altfel. Am început să mă uit la case, la arhitectura lor, la felul în care au fost construite, și am vrut să îi fac și pe alții să observe lucrurile astea”, a mai spus Ioana.

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane Viajoa

„S-a întâmplat apoi să vină în București niște prieteni din Cluj, iar aici tocmai avea loc o vânătoare organizată de o editură. Și am mers acolo cu ei. A fost ca la maraton: o mare de oameni care mergeau din punctul A în punctul B. Iar în punctul B erau unii care ne tot grăbeau, apoi am mers la punctul C și așa mai departe. După ce primele 20 de echipe au ajuns la final, am fost anunțați că deja s-au dat premiile și că putem, dacă vrem, să mergem la următorul punct sau să plecăm… Cumva ni s-a dat de înțeles că se cam terminase. Mie asta nu mi-a plăcut, fiindcă vream să merg până la capăt. Și mi-am spus atunci că eu pot să fac ceva mult mai mișto de atât”, a povestit tânăra.

Inspirația a venit și ea oarecum firesc. La vremea respectivă, în 2011, Ioana lucra într-o agenție de marketing al cărui sediu era în Cartierul Armenesc din Capitală.

„În fiecare zi, când mergeam în pauza de prânz să-mi iau mâncare, mă plimbam pe străduțe. O luam de fiecare dată pe altă parte. Am văzut acolo niște elemente, niște case care mie mi-au plăcut. Am făcut niște cercetări legate de istoria Bucureștiului, de stilurile arhitecturale… Și așa m-am gândit să fac evenimentul acesta, vânătoarea, o cursă contracronometru, în care oamenii să fie obligați să se uite în jurul lor, să se plimbe pe străzi, să privească mai mult timp și cu mai multă atenție casele, să privească activ, să spunem așa”, a explicat ea.

„Gemenele Spătarului” din Cartierul Armenesc

A pregătit harta, întrebările și indiciile și a dat drumul înscrierilor. În octombrie 2011, 105 persoane s-au arătat interesate de „Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane” din Cartierul Armenesc.

„Spre exemplu, i-am pus atunci să caute gemenele Spătarului. Ei aveau pe hartă o stradă care se numea Spătarului, deci odată ajunși pe această stradă trebuia să se uite în jur și să vadă ce ar putea fi aceste gemene. Era vorba despre două uși albastre, una lângă cealaltă”, a spus Ioana. „Dar am avut și întrebări mai simple, în care le spuneam exact ce au de făcut: du-te pe strada X și fotografiază nu știu ce balcon, să zicem. Le-am dat, pe lângă hartă și fișa cu întrebări, un mic dicționar cu termeni de arhitectură și o fișă în care le explicam cum poți să recunoști stilul Art-Deco, spre exemplu”, a adăugat ea.

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane Viajoa

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane Viajoa

După „vânătoare”, echipele au fost punctate în funcție de numărul sarcinilor rezolvate, iar primele trei clasate, premiate. Chiar dacă lucrurile erau plănuite doar până în acest punct, cererile privind o ediție viitoare au apărut imediat.

„Ideea era să fie one time event, numai că apoi s-a cerut și o a doua ediție, și o a treia… Și tot așa! Am simțit că vânătoarea începe să aibă o viață a ei și nu o mai pot controla în totalitate. Așa am ajuns să fac acum două pe an și crește din ce în ce mai mare. E ca un copil care are propriile nevoi și care are nevoie de atenție și de grijă”, mărturisește Ioana cu zâmbetul pe buze.

Cea mai recentă „Vânătoare de comori arhitecturale și urbane” s-a desfășurat în luna mai, în zona Lascăr Catargiu, și a adunat 120 de persoane. Cea mai amplă a avut loc însă în 2013, când 200 de „vânători urbani” au luat la pas Cartierul Batiștei.

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane Viajoa

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale și urbane Viajoa

Următorul eveniment de acest gen este programat pentru luna octombrie. Înscrierile se vor face cu aproximativ trei săptămâni înainte, contra unei taxe de 70 de lei/echipă sau aproximativ 15 lei/persoană.

„Nu pot dezvălui încă locul în care se va desfășura vânătoarea din toamnă. Dar fiecare vânătoare este altfel. Eu încerc în permanență să îmbunătățesc mecanismul, să țin cont de ce le-a plăcut oamenilor care au participat sau, dimpotrivă, ce nu le-a plăcut. Plus că trebuie să ne adaptăm fiecărui cartier”, a spus Ioana.

Pentru cei care nu pot ajunge însă în București, dar cărora le surânde ideea unei „Vânători de comori arhitecturale și urbane”, Ioana Pătrășcoiu are un plan: anul viitor, evenimentul face un pas înainte și se va desfășura și în Ploiești.

În tot acest „demers” Ioana este sprijinită, încurajată, iar uneori criticată, de patru prietene, care, pe rând, i s-au alăturat în procesul de organizare sau, dimpotrivă, au trecut de cealaltă parte a baricadei și au devenit „vânători”.

VIAJOA: „exploratorul urban”, „aventurierul zâmbăreț”, „călătorul experiențial”, „mami călătoare” și „munțomana înrăită”

Cele cinci tinere sunt însă împreună atunci când vine vorba de VIAJOA, un site pe care își împărtășesc experiențele de călătorie. Fiecare și-a însușit un un rol fiindcă, deși pasiunea pentru descoperirea locurilor noi este comună, stilul este diferit: Ioana Pătrășcoiu este „exploratorul urban”, Gabriela Solomon – „aventurierul zâmbăreț”, Paula Veselovschi – „călătorul experiențial”, Adriana Cocic – „mami călătoare”, iar Alexandra Roșu – „munțomana înrăită”.

„Suntem cinci prietene și povestim despre călătorii într-un stil optimist, jucăuș, pozitiv. Ne-am propus încă de la început să fie așa pozitiv, fiindcă este foarte ușor să vezi doar partea negativă a lucrurilor, să găsești nod în papură la orice…”, a povestit Ioana pentru „Acolo scriem experiențele noastre, fie că sunt povești legate de oameni sau de anumite locuri, informații utile. Fiecare dintre noi are însă alt stil de călătorie”, a adăugat ea.

Așa se face că, spre exemplu, Paula și-a luat un an sabatic pentru a descoperi America de Sud. A plecat singură la drum, a văzut Argentina, Chile, Bolivia, Peru, Uruguay, ba chiar a ajuns și pe Insula Paștelui.

Gabriela și-a îndeplinit și ea un vis mai vechi și a ajuns în Brazilia, unde a și locuit aproape jumătate de an: „Și-a luat bilet doar dus și s-a dus să stea acolo. S-a bucurat de carnaval, a ajuns cumva să și defileze pe stadionul Sambódromo”, a explicat Ioana. „Și-a dorit să-și găsească ceva de lucru acolo pentru a putea să stea cât mai mult, fiindcă oricâte economii ai avea puse deoparte, tot se termină și ele la un moment dat. Acolo a găsit  câțiva oameni care doreau să învețe limba română și a devenit profesoară de limba română”, a adăugat ea.

În ceea ce o privește, Ioana mărturisește că, în afară unei călătorii în Turcia, nu a ieșit încă din Europa. Promite însă că acest lucru se va schimba în această toamnă, când va vizita Marocul.

Cum poți contribui la proiectul „Poveste urbană”

Povestea „Vânătorii de comori arhitecturale și urbane VIAJOA”  face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, și care își propune să scoată la lumină, cu ajutorul publicului, casele vechi, adevărate monumente istorice, pierdute în zgomotul cotidian.

„Poveste urbană” este o invitație către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile orașe ale României (București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova și Constanța), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul și agitația citadină. Publicul este invitat ca în lunile iunie – august 2014 să fotografieze casele vechi, cu potențială valoare istorică, și să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info. Acestea se vor regăsi și pe pagina de Facebook „Poveste Urbană”.

Pe lângă fotografie, alături de adresă și câteva informații (opționale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveștile imobilului sau ale foștilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist. Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogățită cu informații adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel șansele de a afla cât mai multe detalii despre poveștile oamenilor ce au însuflețit case din jurul nostru.

Fotografiile și poveștile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicație pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore și PlayStore, din luna octombrie a acestui an.