Cum să faci față unui atac de panică

„Atacul de panică este prima formă prin care corpul îți spune că nu mai rezistă, pentru că se luptă cu ceea ce ți-ai propus și nu poți realiza. Ca să vă pot spune ce simt persoanele in timpul unui atac de panică, o să citez câțiva dintre pacienții mei : „Simt că îmi iese inima din piept!”, „Mi-e frică să nu fac atac cerebral!”, „Am senzația că mor și nu mă poate ajuta nimeni!”, „Nimeni nu înțelege prin ce trec, simt că voi muri și asta mă sperie îngrozitor!”, ” Îmi vine să vărs și mă doare capul îngrozitor”, „Oare voi muri?”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Simptomele atacului de panică:

– palpitații, puls accelerat, bătăi puternice ale inimii

– transpirații reci sau calde

– tremurături ale corpului

– senzația de sufocare sau lipsa aerului

– teama că voi muri sau că voi suferi un atac cerebral sau un stop cardiac

– amorțeli sau înțepături

– amețeală, pierderea echilibrului

– dureri abdominale sau greață

Cauze:

– o afecțiune medicală sau psihiatrică

– genetice, sau „învățate” în familia de origine

– stres, anxietate

– suprasarcina profesională

– oboseala, lipsa somnului

– adicții: droguri, alcool, medicamente

– neînțelegeri în familie, certuri dese, scandaluri, bătăi

– targeturi profesionale peste puterile persoanei respective din punct de vedere al timpului alocat sarcinii, resurselor pe care se poate baza sau capacității intelectuale

„În concluzie, atacul de panică nu a omorât pe nimeni și nu vei muri nici tu. Trebuie doar să vezi unde greșești și cum poți îndrepta lucrurile, iar atacul de panică va dispărea ca prin minune. De asemenea, nu te baza pe sfatul prietenilor și nu lua medicamente fără a consulta un psiholog, pentru că îți poți acutiza stările”, mai spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Atacurile de panică pot avea legătură cu:

-familia de origine: certuri, bătăi, divorț, decesul unui membru, depresia, anxietatea, adicțiile unuia dintre părinți. suferința unui apropiat. Sau din contră: alintul exagerat al parinților și laudele sau cadourile gratuite;

– familia actuală: probleme de comunicare, probleme legate de activitățile casnice, de viața sexuală, de carieră sau copii, ori bugetul sau cheltuielile familiei;

– lipsa unui partener;

– o sarcină cu probleme, un avort sau o sarcină  extrauterină;

– lipsa hobby-urilor sau nesatisfacerea acestora pe termen lung;

– prietenii toxici, intâlnirile prea dese sau prea rare cu aceștia, sau lipsa acestora;

– boala, decesul sau divorțul cuiva drag;

– o afecțiune medicală, o tulburare de personalitate sau de comportament.

„Medicul de familie vă poate îndruma spre un psiholog sau psihiatru, dar vă poate ajuta să excludeți alte cauze medicale ce pot semăna cu atacul de panică”, precizează psihoterapeutul pentru Gândul.