Cum tratezi corect herpesul

Infecțiile cu virusul herpes simplex (HSV) sunt frecvente în întreaga lume. „HSV-1 este cauza principală a infecțiilor cu herpes care se manifestă sub formă de leziuni herpetice și vezicule la nivelul gurii și buzelor. HSV-1 poate provoca, în anumite cazuri, și herpesul genital, dar, de cele mai multe ori, HSV-2 este principala cauză a herpesului genital. Expunerea la HSV-1 este destul de comună și nu există nici un stigmat în a avea vezicule herpetice, totuși, prezența HSV-2 sau a herpesului genital provoacă jenă””, spune medicul Simona Farcaș de la Centrul Medical ProVita pentru Gândul.

„Nu există nici un tratament pentru herpes simplex. Odată ce o persoană îl are, virusul rămâne în organism. Virusul este inactiv în celulele nervoase până ce declanșează puseul acut. Leziunile herpetice dispar de la sine după aproximativ două săptămâni”, adaugă medicul Simona Farcaș pentru Gândul.

Deși nu există niciun leac pentru herpes, tratamentele pot ameliora simptomele. „Medicamentele pot reduce durerea și pot scurta timpul de vindecare (cu până la 80%.). Aceste sunt adiministrate pe cale orală sitemic sau local, sub formă de creme. Băile calde pot ameliora durerea asociată cu leziuni genital”, mai spune medicul Simona Farcaș pentru Gândul.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Herpes simplex ( tip 1) se transmite prin secreții orale sau răni pe piele, dar poate fi răspândit și prin sărut sau împărțirea de obiecte casnice, cum ar fi periuțele de dinți sau ustensile de mâncat.

„Printre măsurile de prevenție a transmiterii, în cazul persoanelor care manifestă HSV-1 se numără:

– evitarea sărutării persoanelor cu leziuni herpetice vizibile; 

– evitarea folosirii la comun a obiectelor personale; 

– spalarea cât mai des a mâinilor; 

– se vor utiliza măsuri de protecție solară; 

– se va încerca diminuarea stresului; 

Dacă o persoană are o leziune herpetică va evita atingerea acesteia și apoi a ochilor și a organelor genital. Și nici nu trebuie să facă sex oral cu partenerul. În general, o persoană poate contacta infecția cu herpes simplex tip 2 în timpul contactului sexual cu o persoană care are o infecție genitală cu HSV-2.

Printre strategiile care pot fi adoptate pentru preîntâmpinarea răspândirii virusului HSV-2 se numără: 

1. Evitarea contactului sexual dacă este prezentă o leziune herpetică acută. Manifestările herpesului nu sunt întotdeauna evidente și partenerul poate fi contagios fără să știe. Orice persoană implicată într-o relație sexuală cu un partener care are HSV-2 ar trebui să fie consiliat de un medic, cu privire la modul în care poate rămâne în siguranță. Mai mult:

2. Nu se vor atinge leziunile herpetice;

3. Se va utiliza prezervativ din latex; 

4. Se va limita numărul de parteneri sexuali; 

5. Se va folosi un lubrifiant pe bază de apă pentru a preveni frecarea din timpul actului sexual, care poate irita pielea și poate crește riscul apariției simptomelor;

Este important să se știe că atât HSV-1 și HSV-2 pot fi răspândite, chiar dacă rănile nu sunt prezente”, afirmă medicul pentru Gândul.

Medicul Simona Farcaș crede că femeile însărcinate, care au herpes genital, ar trebui să discute cu medicul lor, pentru că această boală poate fi transmisă la copil în timpul nașterii. „Deși majoritatea infecțiilor cu herpes nu cauzează complicații grave, infecțiile la sugari, la persoanele cu sistemul imunitar slăbit și infecțiile herpetice, care afectează ochii, pot pune în pericol viața unei persoane.

Mulți oameni, care au intrat în contact cu virusul herpes, pot trece prin perioade cu atacuri sporadice ce pot fi determinate de următoarele condiții:

-Boală generală obișnuită sau cronică (de la boli ușoare la afecțiuni grave)

-Oboseală;

– Expunerea la soare, febră;

-Stresul fizic sau emoțional;

-Imunosupresie din cauza SIDA sau medicamente, cum ar fi chimioterapie sau steroizi;

-Traumatizarea zonei afectate, inclusiv activitatea sexuală;

-Menstruație;