Cum va fi construit cel mai înalt ascensor din lume

Kingdom Tower, din Jeddah, Arabia Saudită, va fi definitivat în 2020, și va deveni cea mai înaltă clădire din lume. Cum era de așteptat, uriașul va avea cel mai înalt lift din lume, de 660 de metri, la care va lucra producătorul de lifturi Kone.

„Ascensoarele ne-au permis să construim clădiri tot mai înalte și tehnologia și-a atins limita de înălțime”, explică directorul Kone, Santeri Suoranta.

„Lifturile care urcă la înălțimi de peste 500 m nu sunt fezabile, deoarece greutatea cablurilor de oțel devine atât de mare, încât sunt necesare mai multe asemenea pârghii, care să susțină angrenajul”, spune Suoranta.

După nouă ani de experimente, compania Kone a lansat Ultrarope, un material compus din fibre de carbon, îmbrăcat într-un strat anti-fricțiune. Materialul cântărește mult mai puțin decât cablurile de oțel, astfel încât este mai eficient din punct de vedere energetic. De asemenea, are o durată de viață dublă și cu ajutorul lui, lifturile care urcă la 1.000 de metri pot fi construite mult mai ușor.

Alte companii, precum Toshiba, Mitsubishi, Otis și Schindler s-au înarmat în aceeași cursă tehnologică. Totuși, doar creația celor de la Kone va ajunge în cea mai înaltă clădire din lume.

Actualmente, cea mai înaltă clădire din lume este Burj Khalifa – 504 metri. Liftul traversează 163 de etaje și „există o știință în spatele designului”, explică David Cooper, de la Institution of Engineering and Technology. „Discutăm despre câte lifturi sunt într-un grup, dimensiunea și viteza lor”.

Există două elemente de care inginerii trebuie să țină seama:

Timpul mediu de așteptare – timpul mediu pe care un pasager îl petrece așteptând un lift. Acesta reprezintă de obicei jumătate din intervalul în care un lift pleacă și altul sosește.

Capacitatea de persoane transportate – câte persoane pot fi transportate cu liftul în cinci minute, exprimat în procent din populația clădirii.

În prezent, unele din cele mai înalte clădiri – inclusiv Shard din Londra, de 306 metri – au platforme mobile, cu ajutorul cărora pasagerii se mută dintr-un ascensor în altul. Inginerii spun că fibra de carbon are o frecvență mai ridicată decât oțelul, devenind mai fiabilă. Vibrațiile cauzate de vânt reprezintă principalul motiv pentru care unele ascensoare se defectează.

În 2030, la oraș vor locui 1,4 miliarde cetățeni, astfel încât spațiul va fi limitat și singura direcție de deplasare va deveni „în sus”. Cooper sugerează că „ascensoarele cu levitație magnetică” ar putea reprezenta soluția optimă. „Momentan, sunt construite doar „pe orizontală” – vorbim despre trenurile Maglev din Germania”, explică Cooper.