Cumințenia Pământului nu mai este expusă la MNAR

Surse au mai declarat pentru Mediafax că sculptura a fost preluată deja de proprietari, deși MNAR a făcut o solicitare de prelungire a contractului de comodat. „Cumințenia Pământului” fusese expusă în Sala Constantin Brâncuși a Muzeului Național de Artă al României (MNAR) din București, redeschisă pe 6 decembrie 2017.

Contractul de comodat încheiat cu MNAR pentru sculptura lui Constantin Brâncuși, care a expirat în luna februarie, a fost prelungit inițial pentru trei luni, până pe 3 mai, apoi încă o lună, după cum declarau pe 25 mai reprezentanții Ministerului Culturii (MCIN). „Contractul de comodat încheiat de Muzeul Național de Artă al României, care expira în data de 3 mai a.c., a fost prelungit pentru încă o lună. În situația în care acesta nu ar fi prelungit, răspunderea depozitării aparține proprietarilor, cu respectarea prevederilor legale”, au explicat aceștia.

Contactați miercuri de Mediafax, reprezentanții Ministerului Culturii au confirmat că MNAR a făcut solicitarea de prelungire a contractului de comodat, fără să poată oferi informații suplimentare. 
La începutul lunii martie, reprezentanții MCIN au declarat că instituția va solicita în perioada următoare o nouă expertiză pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, care va viza, după caz, reevaluarea și/sau renegocierea cu proprietarii. Însă, la sfârșitul lunii mai, MCIN nu demarase încă o nouă expertiză, fiind analizată situația în vederea luării celei mai bune decizii, potrivit unui răspuns al MCIN la solicitarea Mediafax.

Ministrul Culturii și Identității Naționale George Ivașcu a solicitat, ca urmare a evaluării din prima lună de mandat, aprobarea unei misiuni a Corpului de Control al premierului cu privire la verificarea activității MCIN, care include și acțiunile referitoare la sculptura „Cumințenia Pământului”, au mai menționat reprezentanții instituției.

Prețul pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului”, negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloș cu actualii proprietari ai sculpturii, moștenitorii inginerului Gheorghe Romașcu, era de 11 MILIOANE DE EURO. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de șase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacția nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnați celor care au făcut donații pentru opera de artă, până la sfârșitul acestui an, potrivit unei hotărâri de Guvern aprobate pe 23 mai.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a lui Constantin Brâncuși, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută. „Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune.