„Da, Virginia, Moș Crăciun există”. O poveste adevărată despre o fetiță de 8 ani care i-a trimis o scrisoare editorului ziarului The New York Sun cu o întrebare esențială

Supărată că prietenii o necăjeau spunându-i că Moș Crăciun nu există și pentru că tatăl ei îi spusese cândva că tot ce apare în ediția americană a ziarului The Sun este adevărat, o fetiță în vârstă de numai opt ani a decis să trimită o scrisoare către publicație.

„Am 8 ani”, a scris micuța Virginia O”Hanlon. „Unii dintre micii mei prieteni spun că Moș Crăciun nu există. Tati mi-a spus:

Povestea este veche de mai bine de un secol, însă frumusețea mesajului său o face ca an de an să fie reluată și reamintită de ziarele din întreaga lume. Astfel, după ce a fost publicat pentru prima dată în anul 1897, până la încetarea apariției ziarului „The Sun” (New York) în 1950, a fost reprodus anual, de Crăciun, pe prima pagină a acestuia. Mai târziu, „ștefeta” a fost preluată de ziarul german „Welt am Sontag”, iar acum, publicațiile din întreaga lume o reamintesc cititorilor an de an.

Editorialul a fost tradus în 20 de limbi, a fost transformat în cântec, a inspirat scenariul unui serial de televiziune pentru copii, în desene animate, în spectacol pe Broadway. Asta pentru că mesajul său sensibil pătrunde de fiecare dată chiar și inimile copiilor, dar și a adulților deopotrivă.

„Virginia, micuții tăi prieteni nu au dreptate”, a scris P. Church. „Sunt influențați de scepticismul epocii în care trăim. Ei cred doar ce văd cu propriii ochi. Ei cred că nimic nu poate exista dacă nu poate fi explicat prin judecata minților lor micuțe. Dar toate mințile, Virginia, fie ele de copii sau de oameni mari, sunt micuțe. În acest Univers vast, omul este doar o insectă, o furnică în intelectul său comparat cu măreția lumii care ne înconjoară, comparat cu inteligența capabilă a înțelege adevărul și cunoașterea”, adăuga acesta.

Editorialul continua cu celebra afirmație „Da, Virginia, Moș Crăciun există!”: „Există cu aceeași certitudine cu care există dragostea, generozitatea, dăruirea, iar acestea există din abundență în jurul nostru și dau vieții frumusețe și bucurie. Vai! Cât de tristă ar fi lumea fără Moș Crăciun! Ar fi la fel de tristă că și când nu ar exista fetițe cu numele Virginia. Nu ar exista fantezie copilărească, nu ar exista poezie, dragoste, romantism care să ne ușureze traiul de zi cu zi. Nu ne-am mai bucura decât de ce simțim cu degetele sau vedem cu ochii. Lumina nemuritoare a copilăriei care bucură lumea s-ar stinge.”

„Să nu crezi în Moș Crăciun e ca și cum nu ai mai crede în zâne! Dacă l-ai pune pe tatăl tău să plătească o armată de oameni care să îl pândească pe Moș Crăciun la fiecare coș de șemineu în seară de Crăciun, chiar dacă nimeni nu îl va vedea pe Moș Crăciun coborând pe coș, ce ai dovedi? Nimeni nu îl vede pe Moș Crăciun, dar acest lucru nu înseamnă că Moș Crăciun nu există. Cele mai adevărate lucruri pe lume sunt cele pe care nici copiii, nici oamenii mari nu le pot vedea. Ai văzut vreodată zâne dansând pe câmpie? Bineînțeles că nu, dar acest lucru nu este o dovada că zânele nu sunt aclolo, pe iarbă, dansând. Nimeni nu poate vedea sau imagina toate minunățiile care sunt nevăzute pe lume”.

„Poți să rupi burtica păpușii să vezi ce face zgomotul de plâns, dar nu dovedești nimic. Există un val care desparte nevăzutul de realitatea zilnică, un val pe care nici cel mai puternic om, nici măcar toți oamenii cei mai puternici care au trăit vreodată adunați împreună nu l-ar putea destrăma. Doar credința, fantezia, poezia, dragostea, romantismul pot ridica un colț al valului, al cortinei, pentru a trage un pic cu ochiul la minunățiile nevăzute ale lumii ascunse. Aceste lucruri nevăzute oare sunt adevărate?”

„Ah, Virginia, nimic nu e mai adevărat și mai statornic decât lucrurile nevăzute! Să nu existe Moș Crăciun!? Doamne ferește! Există, trăiește, și va trăi întotdeauna! Peste o mie de ani, Virginia, ba nu, peste de zece ori zece mii de ani de acum înainte, Moș Crăciun va continuă să bucure inima copilăriei”.