Dacă ai făcut această postare pe Facebook, s-ar putea să suferi de tulburare gravă
Facebook-ul poate fi locul în care ne împărtășim trările, ne punem la curent cu ultimele informații, dar și ”’prăpastia”” în care putem cădea cu ușurință.
„Din punct de vedere psihologic, imaginea prezentată pe Facebook conține o dorință sau o nevoie subconștientă. Acesta poate consta în nevoia de comunicare, năzuința de a fi flatat pentru că mă consider o persoană arătoasă, necesitatea de a fi lăudat pentru gradul de cultură sau curiozitatea de a ști ce fac alții, dorința de a mă compara cu ceilalți, de a mă lăuda cu locul în care îmi petrec vacanța sau mașina achiziționată””, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.
Toate aceste nevoi duc la „photoshoparea” imaginii prezentate pe site, tocmai pentru a arăta ceea ce cred eu că mă reprezintă cel mai bine. „Modific cumva un adevăr care nu îmi place, dar într-un mod agreabil pentru restul lumii. Astfel, machiajul, siliconul, unghiul ales, trupul dezgolit, imaginea copiată de pe net sau fotografia făcută lângă o mașină scumpă reprezintă un fel de „momeală” prin care cei mai mulți caută să cucerească, tocmai pentru că în viața reală nu reușesc.
Gradul de cultură pe care îl poate aduce un astfel de site de socializare sau posibilitatea de comunicare reală sunt aproape nule. Cultura este reprezentată de către un citat celebru, ce primește zeci de like-uri, dar care nu schimbă cu nimic viața celor care îl citesc. O fotografie cu o tipă dezgolită primește mii de aprecieri, chiar dacă este reală sau nu, pe când un roman adevărat este prea lung și plictisește”, subliniază psihoterapeurul Constantin Cornea pentru Gândul..
În spatele unui cont de Facebook se pot ascunde numeroase tulburări.
1. Tulburarea histrionică: Am cele mai tari coafuri, peisaje, haine, machiaje. Fac totul pentru a ieși în evidență, pentru a fi remarcat.
2. Tulburarea narcisistă: Sunt superb! Ies atât de bine în poze. Fotografiile mele sunt cele mai reușite, trebuie să postez cât mai multe.
3. Tulburare dependentă: Ce puține like-uri am! Doar sunt prietenii mei, de ce nu îmi dau mai multe like-uri, nu mai țin la mine?
4. Tulburare depresivă: Nu îmi vine să cred ce bine le merge altora. Am o viață mizerabilă, nu sunt în stare de nimic. Nimănui nu îi pasă de mine.
5. Tulburare adictivă: Mă uit ce postează alții, mă simt tulburat și pentru asta simt nevoia să fac ceva, să mănânc, să fumez etc.
6. Tulburare anxioasă: Doamne, câte fac ceilalți! Trebuie să shimb ceva, nu se poate să fiu atât de static. Trebuie să îmi trăiesc viața!
7. Tulburare paranoidă: E indicat să fiu atent. Toți îmi urmăresc profilul. Ceea ce postează ei sunt un răspuns la ceea ce postez eu, sigur are legătură cu mine.
8. Tulburare schizoidă: Am un cont fals și urmăresc tot ceea ce se întâmplă. Nimeni nu trebuie să știe că sunt eu.
„Soluția? În primul rând, o detoxifiere a programului zilnic. Adicția de internet este similară celei legate de alcool sau de droguri. Dacă remarcați că timpul petrecut pe site-urile de socializare este prea mare, apelați la un psiholog. Altfel, din păcate, realitatea virtuală nu va mai reprezenta o realitate obiectivă, ci doar una imaginară. Problema gravă va apărea atunci când veți dori să vă întoarceți și veți fi nevoit să vă confruntați cu lumea reală”, concluzionează specialistul pentru Gândul.