DĂRÂMĂ ZIDUL. Susțineți demolarea ZIDULUI din jurul Casei Poporului și amenajarea unui PARC deschis tuturor cetățenilor!

Gândul lansează azi campania DĂRÂMĂ ZIDUL, prin care susține demolarea gardului de beton de 3 kilometri care înconjoară Palatul Parlamentului și redarea celor 35 de hectare de spațiu verde cetățenilor orașului. Cerem autorităților publice amenajarea unui parc de mari dimensiuni pe amplasamentul actualei „curți” a Casei Poporului și acces liber la acest spațiu interzis de câteva decenii cetățenilor de rând. Ar fi un gest de reparație pentru zecile de mii de cetățeni ai Capitalei care și-au văzut casele dărâmate pentru a face loc unei construcți megalomanice imaginate de Nicolae Ceaușescu și un act de retrocedare către oraș a unei zone confiscate de regimul comunist și păstrate de regimurile postcomuniste din ultimii 24 de ani. Îi rugăm pe cei care susțin această campanie să promoveze petiția de pe Facebook și să solicite ei înșiși parlamentarilor lor crearea Parcului Parlamentului.

Alătură-te și tu campaniei gândul cu aplicația Facebook DĂRÂMĂ ZIDUL.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Reacția oficială a Parlamentului:

Zidul poate fi demolat, … dar doar simbolic

Parlamentul României se poate ralia legislativelor unor țări importante din UE prin renunțarea la zidul care îl înconjoară. Proiectat din vremea comunismului și finalizat de Adrian Năstase, zidul din jurul Parlamentului poate fi demolat „doar simbolic”, este de părere președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. În contextul în care Camera Deputaților a lansat o licitație pentru reamenajarea spațiului verde din curtea Parlamentului, gândul demarează campania DĂRÂMĂ ZIDUL. Scopul campaniei este și acela de a aduce clădirea Parlamentului în rând cu alte instituții similare din Uniunea Europeană, măcar prin neîngrădirea cu ziduri a instituției, dar și prin reamenajarea spațiului verde astfel încât bucureștenii, dar și turiștii care vin să vadă Casei Poporului să se poată plimba netingheriți prin noul parc. Arhitecții chestionați de gândul afirmă, la unison, că întreaga zonă ar trebui reamenajată și redată publicului.

Aflată pe agenda parlamentarilor din 2009-2010, la ideea Robertei Anastase, susținută de mai mulți parlamentari, printre care și Mircea Geoană, reluată de Elena Udrea în perioada când era ministrul Turismului, problema dărâmării gardului de beton care înconjoară Palatul Parlamentului intră din nou în discuții. Așa cum a anunțat, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea dorește reamenajarea esplanadei de la Parlament, una dintre variantele vehiculate fiind chiar renunțarea la gardul din jurul clădirii. O idee bună, susțin majoritatea deputaților și senatorilor, pe care însă Zgonea o susține doar simbolic.

„Așa cum e acum, Parlamentul reprezintă un mare pericol pentru democrație. Ar trebui să fie o instituție deschisă oamenilor. Nu este vorba despre o dărâmare efectivă a zidului Parlamentului pentru că nu s-ar putea face asta, gardul actual fiind un zid de sprijin, ci de o dărâmare simbolică. Ar trebui ca oamenii să se poată plimba prin acele grădini și să poată avea acces în anumite zile chiar la restaurantele Parlamentului, să acceseze așa zisele privilegii de care se bucură parlamentarii. Numai colțoșii au înțeles că este vorba despre o dărâmare efectivă”, a precizat Valeriu Zgonea, pentru gândul.

De ce este așa greu de demolat gardul Parlamentului

Deși a fost luată în discuție de mai multe ori, fie chiar de parlamentari, fie de unele organizații nonguvernamentale, problema dărâmării gardului Parlamentului pare fără sfârșit. Unul din principalele motive care a condus la respingerea proiectului Robertei Anastase a fost argumentul financiar. Demolarea zidului din jurul Casei Poporului ar fi costat, potrivit estimărilor din 2010, aproximativ 27 de milioane de lei, bani pe care bugetul nu i-ar fi acoperit la vremea respectivă.

Sursa Foto: Vice.com

Un puternic contestatar al acestui proiect a fost și încă este Adrian Năstase. Încă din 2009-2010, fostul premier, vicepreședinte al Camerei Deputaților la vremea respectivă, s-a luptat pentru ca acel gard să rămână în picioare, unul dintre argumentele sale fiind teama de protestatari și greviști. Așa cum susținea în acea perioadă, Năstase se temea de faptul că oamenii nemulțumiți ar putea intra în curtea Parlamentului și nu s-ar opri acolo.

Mai mult, tot în 2010, Adrian Năstase a și făcut un proiect de lege prin care cerea dărâmarea zidurilor instituțiilor publice, totul în spirit de glumă, așa cum a precizat și el. Chiar și așa, în primă fază proiectul său a fost adoptat tacit de Senat, fiind ulterior respins de Camera Deputaților.

„Aceasta a trecut tacit de Senat, pentru că, în procedură de urgență fiind, nu a fost supusă discuției colegilor senatori în interval de 45 de zile. Acum, proiectul va merge către Camera Deputaților și, dacă va fi tot așa, avem toate șansele să ne plimbăm în curând prin curtea Palatului Cotroceni sau prin cea a Guvernului, pentru a le ura ce dorim membrilor Cabinetului sau președintelui. Acum, când tot mai mulți oameni stau blocați la porțile Palatului Cotroceni sau ale Parlamentului, așteptând să fie luate decizii importante pentru țară, sunt convins că președinta Camerei Deputaților își va reaminti initiațiva de dărâmare a gardului de la Casa Poporului și va sprijini inițiativa mea”, a scris Năstase, la vremea respectivă, pe blogul personal.

Sursa Foto: Vice.com

Un alt impediment este, potrivit principalului contestatar al ideii de demolare a gardului din jurul Parlamentului, și fundația foarte adâncă pe care acesta o are, de aproximativ 70 de centimetri. În plus, gardul are o lungime de aproximativ trei kilometri.

Esplanada ca la Paris

Camera Deputaților a lansat o licitație pentru reamenajarea spațiului verde din curtea Parlamentului, lansând astfel un concurs de proiecte. Astfel, toate proiectele trebuie depuse până pe 30 septembrie, urmând să fie declarați câștigători cei care găsesc soluții funcționale, atât în scop utilitar, cât și pentru armonizarea peisajului. Din juriul care va decide cine va fi însărcinat cu reamenajarea esplanadei vor face parte reprezentanți ai Academiei Române, Uniunii Arhitecților din România, Facultății de Urbanism, Uniunii Artiștilor Plastici, Registrului Urbaniștilor, Asociației Studenților Arhitecți și Urbaniști din Universitatea „Ion Mincu”, Primăriei Municipiului București și ai Camerei Deputaților.

Practic, pe lângă licitația propriu-zisă, Camera Deputaților va acorda și trei premii pentru cele mai bune proiecte. Primul clasat va primi 10.000 de euro, al doilea 7.500 de euro, iar ocupantul locului al treilea va primi 3.000 de euro.

La începutul lunii iunie, președintele Camerei Deputaților a anunțat că vrea să inaugureze o esplanadă în fața Parlamentului, în care oamenii să se plimbe „ca la Turnul Eiffel”.

„Îmi doresc ca în cel mai scurt timp să pot reda bucureștenilor această esplanadă, care să fie vizitată. Vreau ca acest spațiu să devină un spațiu vizitabil pentru bucureșteni și pentru turiști. Să fie o zonă de odihnă și de vizitare gratuită, de plimare pentru bucureșteni. Nu vă gândiți la un kitsch. În toate parlamentele din Europa poți să ajungi cât mai aproape de acestea și nu se întâmplă nimic. În jurul turnului Eiffel oamenii stau pe iarbă și fac poze”, a explicat Zgonea.

35 de hectare stau nefolosite. Cu ce propuneri vin arhitecții

Casa Poporului, cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, este îngrădită de un zid lung de aproximativ trei kilometri. Potrivit calculelor gândul, dincolo de garduri stau nefolosite 35 de hectare, exceptând zona dimprejurul Catedralei Mântuirii Neamului, parcarea și garajul parlamentarilor, care ar putea fi transformate efectiv în grădini destinate plimbărilor bucureștenilor sau turiștilor.

Contactați de gândul, o serie de arhitecți s-au declarat pentru demolarea zidurilor Parlamentului, și au venit chiar cu o serie de propuneri pentru reamenajarea spațiului verde.

„A discuta despre amenajarea imenselor spații din curtea Palatului Parlamentului este, evident, oportun. Starea actuală este neprimitoare, fără calitate și neterminată, dacă ne uităm mai ales la zona de la accesul în MNAC”, a declarat Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), pentru gândul. „Piața Constituției câștigă statutul de spațiu public prin organizarea de evenimente, dar contextul este în continuare rece, distant și trist, din cauza zidului dintre zona accesibilă și spre folosința publicului și cea păzită cu arme, un „no man”s land” pe care nici chiar Roger Waters nu îl poate cuceri cu concertul The Wall”, a comentat acesta.

Totodată, președintele OAR a explicat că, deși tema concursului de proiecte se referă doar la spațiul dinspre fațada principală a Palatului, întreaga zonă din jurul clădirii ar trebui reamenajată.

„Noi (OAR, n. red) am propus o astfel de abordare, însă propunerea noastră a fost ignorată de organizatori. Poate că publicul nu știe că proiectul Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC) avea și o componentă în aer liber, conform planurilor arhitectului Adrian Spirescu, cu spații publice și expunere de artă monumentală, din care nu s-a realizat, din păcate, nimic”, a arătat acesta. „Ar fi o ocazie bună să se rediscute aceste spații. Provocarea cea mai mare a întregii zone din jurul palatului este anularea deșertului urban instalat aici, în mod evident neatractiv pentru pietoni, promenadă și în cele din urmă respingător, lucru ușor de constatat după modul în care bucureștenii se de aceste spații”.

„Libertate de mișcare într-un loc care practic ne aparține tuturor”

O opinie similară are și Gheorghe Pătrașcu, arhitect-șef al Capitalei, care a precizat că ar trebui să se aibă în vedere un proiect mai amplu, care să presupună totodată și transformarea Pieței Constituției.

„Ideea ar fi gradenarea esplanadei, astfel încât ea să comunice cu Piața, mai ales în situația unor manifestări mai ample. Iar Piața să fie amenajată, astfel încât să nu mai fie un loc de parcare, ci o piață publică pentru evenimente, cu câteva fântâni arteziene, băncuțe. Să fie transformată într-o piață pentru divertisment, concerte și alte evenimente de acest gen”, a explicat acesta pentru gândul.

Foto: Mediafax (Toni Salabasev)

Total de acord cu dărâmarea gardului respectiv s-a arătat și arh. Gelu Tudorache, vicepreședintele Uniunii Arhitecților din România (UAR).

„Este normal să existe această libertate de mișcare într-un loc care practic ne aparține tuturor, pentru care plătim cu toții. E absolut firesc să fie permeabil, să fie deschis accesul publicului”, a declarat arhitectul.

Mai mult, vicepreședintele UAR, susține organizarea unei dezbateri publice pe această temă, astfel încât fiecare cetățean să își poată exprima părerea: „Opinia comunității este foarte importantă. De exemplu, în alte state europene nu se construiește nimic fără opinia comunității. E bine ca publicul să fie informat”, a conchis acesta.

„Așa ceva nu mai există nicăieri în Europa. Este o aberație a lumii în care trăim”

În opinia arhitectului Teodor Frolu, gardul construit în perioada lui Nicolae Ceaușescu reprezenta la vremea respectivă o „delimitarea” clară între putere și popor. Cum căderea regimului comunist reprezintă și înlăturarea „barierei” și apropierea cetățenilor de conducători, nici zidul nu ar mai trebui menținut, a comentat Frolu.

„Sper ca atunci când în Piața Constituției va avea loc concertul Roger Waters și va răsuna piesa ‘Another Brick in the Wall’ fiecare dintre cei 30.000 de spectatori aflați acolo să aibă câte un ciocan și să înceapă demolarea”, a declarat arhitectul pentru gândul. „Așa ceva nu mai există nicăieri în Europa. Este o aberație a lumii în care trăim. Cei care susțin menținerea gardului sunt oameni care cred că aparțin trecutului. Nu există niciun argument pentru păstrarea lui”, a conchis Teodor Frolu.

Foto: Publimedia//Octav Ganea

„În prezent, toată esplanada este nefolosită total. Nu spune nimic”, a comentat prof. arh. Alexandra Făgărășanu. Contactată de gândul, aceasta a arătăt că, în opinia sa, gardul respectiv nu are „o valoare arhitecturală care să justifice păstrarea sa”.

„Ar putea fi creată o zonă de echilibru față de Centrul Vechi: Centrul Nou. Ar putea fi realizate diverse construcții înierbate, totul ecologic, în interes de agrement. Desigur, nu construcții care să rivalizeze cu Palatul Parlamentului. Ceva discret.”

O viziune ușor diferită a venit din partea arhitectului Adrian Crăciunescu. Acesta consideră că simpla dărâmare a gardului de beton nu va fi un favor adus cetățenilor dacă reamenajarea se va opri aici.

„Personal, nu văd un mare beneficiu pentru public. Dacă va fi transformat într-un fel de parc, nu știu… Poate că da, însă altfel nu văd de ce te-ai duce să te plimbi prin zona respectivă. Eu nu m-aș duce”, a declarat acesta.

„Nu pot formula o opinie mai amplă pentru că nu știu care este exact finalitatea. Așa, doar să dărâmi gardul în semn de democrație, nu văd rostul. În felul acesta se poate utiliza mai ușor graffiti-ul pe pereții clădirii respective (Palatul Parlamentului, n. red)”, a conchis Adrian Crăciunescu.