De ce nu poate Mănăstirea Dragomirna să fie inclusă în lista UNESCO

Mănăstirea Dragomirna nu poate fi inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO, a anunțat, luni, conducerea Consiliului Județean Suceava, care precizează că monumentul, deși este impresionant, nu are picturi exterioare, răspunzând astfel unei inițiative lansate de senatorul PDL Gheorghe Flutur.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Județean (CJ) Suceava, în prezent, pe lista patrimoniului mondial UNESCO se află opt biserici din județul Suceava, înscrise în anul 1993, respectiv Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor, Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldovița, Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava, Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneț și Biserica Învierea Domnului din Sucevița.

„Motivația includerii acestor biserici în circuitul UNESCO este dată de unicitatea ansamblurilor de picturi murale exterioare, particularizate prin întinderea lor pe întreaga suprafață a turlei și a zidurilor”, se arată în documentul citat.

CJ Suceava îi reamintește senatorului PDL Gheorghe Flutur criteriile în baza cărora o biserică poate fi inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO și precizează că, potrivit Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (1993), bisericile din circuitul UNESCO trebuie să aibă toate fațadele acoperite cu picturi exterioare, astfel încât „să întruchipeze un fenomen artistic unic și omogen, direct inspirat de artă bizantină”.

„Mănăstirea Dragomirna nu deține fațade acoperite cu picturi, însă este un monument decorat cu elemente sculpturale exterioare impresionante”, se mai arată în comunicat.

Gheorghe Flutur, aflat duminică la inaugurarea unui cămin cultural în comuna Mitocul Dragomirnei, a spus că ar trebui ca Mănăstirea Dragomirna să fie inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, la fel cum s-a procedat în cazul Mănăstirii Sucevița, care a fost inclusă în lista UNESCO în vara anului 2010.

Mănăstirea Dragomirna, aflată la 15 kilometri distanță de municipiul Suceava, ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca și de marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609, impresionează prin forma de „lamă” pe care o are biserica, privită pe axa longitudinală, turla având o înălțime de 42 de metri.

Biserica este decorată în exterior cu elemente sculpturale ce alcătuiesc o broderie, iar pictura interioară este inovatoare prin concepția în alegerea și tratarea temelor.

Biserica „Învierii” de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial la reuniunea UNESCO care s-a desfășurat în luna august 2010, în Brazilia.

Bisericile din Moldova au fost incluse în lista patrimoniului mondial în anul 1993, iar Biserica „Învierii” din Sucevița a completat acest complex. Zidurile interioare și exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Sucevița și este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.