De ce Paștele catolicilor se sărbătorește în altă zi față de Paștele ortodocșilor. Calendarul sărbătorii până în 2026, pentru ambele rituri

Diferența calendaristică dintre Paștele occidentalilor și Paștele orientalilor a apărut ca urmare a unor evoluții istorice complexe și îndelungate, precum și coroborării calendarului solar cu cel lunar.

În Antichitate, au existat foarte multe diferențe în prăznuirea Paștelui în lumea creștină. Astfel, în primele secole, creștinii din părțile Siriei și Asiei Mici celebrau Paștele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paștele Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Paștele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan, aceștia se numeau Quartodecimani. De precizat că Nisan (nume de origine babiloniană) este cea de-a șaptea lună a anului ecleziastic și prima lună a anului civil în calendarul ebraic. Nisan este o lună de primăvară de 30 de zile. Totodată, în limba turcă este numele lunii aprilie.

Protopashiti, alți creștini din zona Antiohiei, serbau Paștele duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă totdeauna în săptămâna azimilor iudaice.

LIVE 🚨 Unde lovește codul galben de ninsoare deja. Gândul prezintă zonele în care ninge abundent. Vești de ultimă oră de la ANM, prognoză specială pentru București

18:20

CINEMA Netflix a lansat trailerul pentru filmul „Peaky Blinders: The Immortal Man”. Cum se continuă povestea faimosului personaj Tommy Shelby

18:20

Totodată, cei mai mulți creștini din Egipt, Grecia și Apus sărbătoreau Paștele în aceeași zi din săptămâna în care a murit și a înviat Hristos. În vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan era comemorată moartea lui Hristos, fiind numită Paștele Crucii. Duminica următoare era sărbătorită Învierea și cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină care urma echinocțiului de primavară. Sărbătoarea se numea Paștile Învierii.

Regulile Paștilor, stabilite la Niceea

Pentru a elimina controversele legate de sătrbătoarea Paștilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paștile vor fi serbate totdeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocțiul de primăvară. În acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, în funcție de care este stabilit echinocțiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcție de fazele lunii.

Totododată, dacă data Paștelui, calculată după prima regulă, cade în aceeași zi ca și Paștele evreiesc, atunci Paștele creștinilor trebuie amânat cu o săptămână.

Citește continuarea pe Descoperă!