Descoperire excepțională la Budapesta: a fost găsită partitura originală dispărută a Sonatei în La major de Mozart

„Foarte rar se întâmplă ca un manuscris al lui Mozart să iasă la suprafață astfel. În cazul Sonatei în La major, pentru care nu era cunoscut până acum niciun manuscris complet, este cu adevărat o descoperire majoră”, a declarat istoricul muzical maghiar Adam Bosze.

Autentificate de către experți, cele patru pagini îngălbenite ale partiturii, descoperite cu puțin timp în urmă, se adaugă singurelor partituri originale cusnocute până acum, cele ale mișcărilor a treia și a patra, aflate în conservare la Fundația Mozarteum din Salzburg, Austria, orașul natal al compozitorului.

Sonata pentru pian nr. 11 în La major (K. 331), compusă în jurul anului 1783 și a cărei partitură a fost publicată în milioane de exemplare, este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Mozart, celebră mai ales pentru finalul său, „Marșul turcesc”.

„Alături de «Eine kleine Nachtmusik» (Mica serenadă sau Serenada nr. 13 pentru coarde în Sol Major, KV 525, n.r.) și prima mișcare a Simfoniei în sol minor, «Marșul turcesc» este fără îndoială una dintre melodiile cele mai cunoscute ale lui Mozart. Orice copil poate să o fredoneze”, a declarat Adam Bosze.

Partitura a fost descoperită datorită meticulozității unui angajat al bibliotecii maghiare, Balazs Mikusi, în vârstă de 42 de ani. Numit șef al departamentului muzical al Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta în 2009, specialistul a căutat timp de cinci ani prin „colțurile cele mai ascunse” ale venerabilei instituții cu scopul de a cerceta nenumăratele documente neinventariate, peste care se așeza praful.

„Când am descoperit acest manuscris, caligrafia mi s-a părut imediat foarte «mozartiană», iar când am citit notele, pulsul mi-a crescut brusc dându-mi seama că am descoperit faimoasa Sonată în La major” a explicat Balazs Mikusi pentru AFP. „Nu îl căutam pe Mozart, dar nu este o întâmplare că l-am găsit”, a mai spus Balazs Mikusi.

Modul în care faimosul manuscris a ajuns în colecția bibliotecii înființate 1802 de aristocratul maghiar Ferenc Szechenyi rămâne un mister, mai ales că Mozart nu a fost niciodată în Ungaria.

„Știm că familia Szechenyi avea legături strânse cu Viena și cu lumea muzicii, dar mansucrisul putea să ajungă aici în orice alt moment din ultmii 200 de ani”, a explicat Balazs Mikusi.

De asemenea, nu se știe de ce a cincea pagină a manuscrisului, care se află la Salzburg, a fost separată de celelalte foi ale partiturii. Potrivit expertului maghiar, pagina ar fi putut fi ruptă pentru a fi oferită unui client bogat.

Manuscrisul original, care va fi folosit pentru prima dată în public vineri, la Budapesta, de către pianistul maghiar Zoltan Kocsis, este o comoară pentru melomani: partitura conține mici variații de note muzicale și ritm în raport cu versiunea oficială, cunoscută de două sute de ani, dar și corecturile efectuate de compozitor însuși.

„Partitura nu va revoluționa abordarea noastră asupra muzicii lui Mozart și nu va schimba nici caracterul acestei bucăți muzicale, dar ne va permite să înțelegem mai bine ce a vrut Mozart să facă”, a mai declarat Balazs Mikusi.