Descoperire în România: cea mai mare locuință pre-Cucuteni datând din 5200-5100 Î.Hr.

Cea mai mare locuință din prima fază a perioadei pre-Cucuteni a fost descoperită de arheologi în localitatea suceveană Baia, iar specialiști de la Universitatea Cambridge sprijină cercetările pentru a identifica modul în care, în acea perioadă, se făcea schimb de cereale între China și Europa.

Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a prezentat, luni, în comuna Baia, un al doilea sit pre-Cucuteni găsit în urma continuării cercetărilor începute în zonă anul trecut.

El a explicat că anul trecut s-au găsit în aceeași zonă locuințe datând din faza a doua a perioadei pre-Cucuteni, fiind găsite două locuințe, mici, după care alte locuințe din perioade mai târzii, din epoca bronzului sau epoca fierului.

Ursu a arătat că, după continuarea cercetărilor, sub ceea ce se găsise anul trecut, s-a dovedit a fi o locuință din prima fază a perioadei pre-Cucuteni.

„Este foarte important acest lucru pentru că vorbim de alt doilea sit pre-Cucuteni I descoperit în arealul unei civilizații care cuprinde Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova și Ucraina. Primul sit a fost descoperit în 1951”, a spus Ursu.

El a explicat că în condițiile în care s-a găsit doar un sit din prima fază pre-Cucuteni, de mai mult timp se vorbea de inexistența acestei faze, dar că așezarea descoperită acum la Baia vine să demonteze ceea ce se știa până acum.

„Este foarte nordică această locuire, ceea ce înseamnă că trebuie regândită și rediscutată și bineînțeles cercetată această primă fază. Ca datare, așezarea de la Baia datează undeva 5.200-5.100 Î.Hr.”, a spus arheologul sucevean. care a precizat că datarea se va face cu Carbon 14 la un laborator din Germania.

Locuința descoperită la Baia este foarte mare, de aproximativ 92 de metri pătrați, fiind cea mare locuință găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, a spus Ursu care a precizat că locuințe mari au apărut o mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni.

El a mai precizat că locuința descoperită se păstrează bine, iar în afară de ceramică și un număr de vase întregibile au fost găsite și foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre- cucutenian, dar și o vatră păstrată în integralitatea ei.

Ursu a mai declarat că au fost găsite și foarte multe râșnițe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv pentru care din acest an, pe șantier se află și o echipă de la Cambridge care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa și Asia, în special China.

Ursu a precizat că a mai fost identificată o locuință care va fi cercetată anul viitor.

Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanți specialiști în arheologie biomoleculară a cerealelor a spus la rândul său că studiază de zece ani modul în care a început schimbul de cereale între agricultori din Europa și Asia și că cercetările le-a început în China unde a descoperit cereale aduse din Europa.

„Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologi din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodată este importantă pentru etapele inițiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei”, a spus Jones.

El a spus însă că în discuție se află o nouă poveste despre răspândirea fermelor care nu are o legătură imediată legată de cultura clasică dezvoltată de fermierii din cultura Cucuteni.

„E o cultură minoră care credem care are legături cu culturile agricole din China. Am fost interesați de zece ani de această dezvoltare și am început munca în China pentru a înțelege mai bine ce este cu aceste produse agricole, cereale”, a spus cercetătorul britanic.

El a subliniat că este interesant, pentru acea perioadă, că nu s-au găsit numai în China cereale provenind din Europa ci și în Europa cereale din China, precum meiul.

„În acea perioadă, pe vremea migrațiilor, transportul nu era atât de simplu, iar cu s-a făcut aceste este interesant”, a mai spus Jones.

El a precizat că studiază perioada în care s-a făcut schimbul inițial de cereale între Asia și Europa, subliniind că mult mai târziu a apărut schimbul de pietre prețioase și apoi „Drumul Mătăsii”.

„Prima etapă și cea mai importantă este cea legată de schimbul de cereale între agricultori. E greu de explicat modul în care s-a făcut acest schimb și trebuie să folosim metode speciale de analiză. De aceea suntem aici și suntem alături să folosim metode noi”, a spus Jones.

Un alt cercetător care contribuie la lucrările de la Baia este Stanislav Țerna, de la Școala Arheologică Superioară din Chișinău care a precizat că situl descoperit este „cu adevărat extraordinar”.

„Aici se naște acel vector care a format civilizația Cucuteni și locuința pe care o avem aici, cu dimensiuni foarte mari, neașteptate pentru noi, pentru cultura Cucuteniană, ar fi cea mai mare pe care o cunoaștem. Aceste cercetări trebuie continuate pentru că acest sit este de o importanță mare nu numai pentru istoria României ci și a întregului spațiu Cucuteni”, a spus Țerna.

Prezent la această prezentare, președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că autoritățile județene vor acorda tot sprijinul pentru continuarea cercetărilor.

„Această descoperire arată că românii sunt aici de foarte multă vreme. Suntem o civilizație care a venit cu rădăcini importante, care sunt multiplicate pe plan mondial pentru că aici nu găsim doar cultură locală și găsim influențe din foarte multe zone”, a spus Nechifor.

El a precizat că CJ Suceava asigură finanțare prin Muzeul Bucovinei pentru aceste cercetări arheologice și că se vor căuta fondurile necesare și pentru analizele de datare cu Carbon 14 la laboratorul din Germania.

De menționat este că echipa de cercetători de la Cambridge, din care face parte și un specialist chinez, își asigură finanțarea pentru cercetările pe care le face în situl de la Baia.