Descoperire pe autostrada Sibiu-Orăștie ce ar putea dovedi existența scrierii în neoliticul timpuriu

Un fragment ceramic inscripționat cu simboluri necunoscute, ce ar putea dovedi existența scrisului în neoliticul timpuriu, a fost descoperit de arheologi pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie, la nord de Miercurea Sibiului, a anunțat, miercuri, directorul Muzeului Național Brukenthal, Sabin Luca.

Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, instituție care a coordonat lucrările de cercetare arheologică pe traseul autostrăzii Sibiu – Orăștie – lotul 3, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă, un fragment ceramic descoperit într-un complex de locuințe datate de dinainte de anul 6.000 i. Hr., transmite corespondentul MEDIAFAX.

Fragmentul ar putea dovedi că în perioada respectivă existau sisteme de scriere și, potrivit lui Sabin Luca, este „singurul fragment cunoscut, din acest moment cronologic, cu astfel de simboluri”.

„Eu sunt zguduit. Am organizat nu știu câte simpozioane, am publicat nu știu câte volume internaționale cu semne, simboluri, căutând să destructurez ideea după care în perioada asta existau sisteme de scriere. Eu tot timpul am zis că există sisteme de comunicare care nu înseamnă scriere, ci simboluri. Nu știu ce să zic în cazul acesta, e ceva ordonat, cu simboluri variabile, dar vă dați seama că nu e ornament. E clar că e un sistem de punere a ceva într-o ordine, cu tipuri diverse și va rămâne un prilej de dispute. Când va apărea în lumea internațională va stârni o furtună”, a afirmat directorul Muzeului Național Brukenthal.

Complexul de locuințe a fost descoperit în situl arheologic denumit „Miercurea Sibiului 2”, localizat la nord de orașul Miercurea Sibiului, pe Valea Gârbovei, și atestă primul val de neolitizare din România.

„Am avut șansa să descoperim încă un sit din primul val de neolitizare din România. (…) Acesta se datorează unor comunități care au venit în vremea aceea undeva dinspre Macedonia, cele mai apropiate analogii pentru materialele descoperite se află în Macedonia sârbă și cea grecească, deci nordul Greciei. E ciudat, dar asta este istoria. Din punct de vedere științific este o descoperire deosebită”, a declarat Sabin Luca.

Arheologii sibieni au explorat trei locuințe, alături de cuptoare și mii de fragmente de ceramică, dar ar mai putea fi, după calculele lor, alte trei – patru locuințe din această perioadă rămase neexplorate, în apropiere.

„Aceste descoperiri ne arată că aceste comunități au venit năvalnic cu noua tehnologie a neoliticului cunoscută: agricultură, creșterea animalelor, arhitectură de alt tip, alte relații sociale, față de vânătorii ce stăteau pe aici, și au stăpânit locul, mai întâi în această zonă – Oltenia, o parte din Banat și jumătatea de vest a Transilvaniei”, a explicat Sabin Luca.

Săpăturile au fost realizate la o adâncime de aproximativ cinci metri, în perioada martie – iunie a.c.

„Oricât ne-am fi căznit nu am fi reușit să descoperim situl prin mijloace academice fiindcă au fost 4 – 5 metri adâncime, la un moment dat a căzut drumul tehnologic din cauza adâncimii mari a săpăturilor. Cu niciun mijloc de detecție actual nu se putea descoperi acest sit. Nimeni nu sapă cu hârlețul la patru metri sperând că va descoperi ceva”, a mai spus directorul muzeului din Sibiu.

În situl Miercurea Sibiului 2 au fost găsite, în total, 29 de complexe cu material arheologic, ce aparțin neoliticului timpuriu – cultura Starcevo-Criș, primei epoci a fierului și perioadei Evului Mediu timpuriu.