Apariția unor puncte mov pe un manuscris realizat în Evul Mediu a reprezentat pentru specialiști o frustrare. Punctele s-au întins până când au obturat tot ceea ce scria pe document, fiind imposibil de citit în prezent. Deși a fost ținut în condiții optime în sanctuarul Arhivelor Secrete din Vatican, petele s-au mărit în timp, textul devenind indescifrabil.
Însă, anul acesta, o echipă de cercetători condusă de un ecotoxicolog din cadrul Universității Tor Vergata din Roma a descoperit că petele mov de pe document erau de fapt provocate de microbi marini, conform Vintage News.
Documentul pe care specialiștii l-au testat se afla în Arhivele Secrete ale Vaticanului din secolul XVIII, el datând din secolul XIII și fiind realizat undeva în apropierea Romei. Conform arhivelor, documentul nu s-a aflat niciodată în preajma unei mări.
Mulțumită altor teste de laborator, misterul bacteriilor marine a fost rezolvat. În trecut aceste texte erau scrise pe piele de capră, oaie sau vacă. După ce pielea era îndepărtată de pe animal era amplasată într-o baie cu aer de mare pentru a putea fi conservată. Dar în timp bacteriile marine tolerante la săruri au crescut pe document, ducând la producerea pigmentului mov. În timp ce aceste bacterii mureau erau înlocuite de altele, fiind astfel devorate toate cuvintele din pergament.
În spatele pergamentului analizat de specialiștii din cadrul Universității din Roma se află însă o poveste istorică interesantă. În anul 1205-1206, un soldat numit Laurentius Loricatus a ucis accidental un bărbat în Roma. Laurentius s-a autopedepsit pentru ce a făcut și a început să poarte ” instrumente de pedeapsă”. Tot sub forma unei pedepse a călătorit către Santiago de Compostella din Spania și a devenit un călugăr benedictin. Timp de 34 de ani a trăit ca pusnic în ruinele unei mănăstiri din munți. Laurentius a scris o carte de rugăciuni care a supraviețuit o perioadă îndelungată.
În timp, i-a fost oferit numele de Loricatus deoarece purta o haină din inele metalice direct pe piele sub forma unei pedepse. Însă practica nu a fost inventată de el, ci de Sf. Loricatus, un călugăr benedectin care a murit în 1060 și care a fost devotat vieții de penitență. În cazul lui Laurentius, ”viitorul Papă Grigore al-IX-lea a reușit să-l facă să renunțe la haină”.
După moartea sa din 1243, cei ce l-au admirat pe Laurentius au scris pe un pergament creat din piele de capră către Papă, cerându-i ca bărbatul să fie făcut sfânt. Abia în 1778, Papa Pius al VI-lea l-a beatificat pe Laurentius.
Vă recomandăm și următoarele articole: