Aceștia l-au diagnosticat cu paralizie la nivelul osului ulnar, ceea ce îi oferea aspectul unei mâini-gheară. Descoperirea a fost făcută datorită analizării a două lucrări-potret ale sale.
Înainte de această descoperire se credea faptul că nu a mai putut picta din cauza unui atac cerebral. Însă în publicația Journal of the Royal Society of Medicine, doctorii au sugerat faptul că adevărată afecțiune era cea la nivelul nervilor mâinii din cauza căreia nu mai putea șine paleta de culori sau pensula.
Leonardo da Vinci, care a trăit între 1452 și 1519, a fost un artist și inventator plin de talente, printre care se numără și arhitectura, anatomia, ingineria, sculptura și pictura.
De-a lungul timpului, istoricii au încercat să își dea seama cu ce mână desena și picta. De exemplu, după analiza desenelor, aceștia au sugerat că ar fi fost stângaci, însă documentele istorice bibiografice sugereză că își folosea mâna dreaptă în crearea altor opere.
Cele două lucrări care au stat la baza descoperirii menționate mai sus au fost două portrete ale lui, care îl înfățișează în ultimii ani din viață: cea atribuită pictorului lombard Giovanni Ambrogio Figino și cea în care este prezentat cântând la liră.
Un alt aspect care susține descoperirea recentă este un fragment de jurnal al unui asistent de Cardinal, Antonio de Beatis, care descrie o vizită în casa artistului: „Nu ne mai putem aștepta la alte lucrări bune făcute de el deoarece o paralizie evident i-a schilodit mâna dreaptă… Și chiar dacă domnul Leonardo nu mai pictează cu aceeași dulceață specifică lui, încă poate schița și îi poate instrui pe alții”.