Descoperire revoluționară a oamenilor de știință: există obiecte cu masă negativă

Descoperirea care a rezultat în urma acestui experiment este într-adevăr greu de digerat, având în vedere faptul că încalcă legile fizicii cunoscute, relatează Science Alert.

Dar cum poate ceva să aibă o masă negativă? Ipotetic vorbind, masa ar putea fi negativă în același mod în care electricitatea este negativă sau pozitivă. Așadar, teoretic, este posibil.

A doua lege a lui Newton presupune că forța este egală cu masa înmulțită cu accelerația. Rescrierea acesteia în funcție de accelerație presupune că aceasta este egală cu forța împărțită la masă. Cu masa negativă, și accelerația ar fi negativă, scrie Descoperă.

VIDEO Cum să EVITĂM risipa alimentară de Crăciun. Românii aruncă la gunoi aproximativ 2,5 milioane tone de alimente anual

20:45

EXTERNE Fost director general al FMI condamnat la aproape cinci ani de închisoare pentru CORUPȚIE

20:31

De asemenea, cercetările teoretice precedente au arătat că masa negativă poate exista în univers fără să încalce legile teoriei relativității. Mai mult, mulți fizicieni consideră că masa negativă poate fi asociată cu unele dintre cele mai bizare lucruri detectate, precum energia întunecată, găurile negre și stelele neutronice.

În acest studiu al cercetătorilor de la Washington State University, se susține că s-a reușit să se creeze cu ajutorul laserelor un fluid cu atomi foarte reci de rubidiu, aproape de temperatura 0 absolut. În această stare, particulele se mișcă extrem de încet și urmează principiile mecanicii cuantice – ceea ce înseamnă că încep să se comporte ca unde, cu o locație care nu poate fi reperată cu precizie. Particulele încep să se sincronizeze și să miște la unison, formând ceea ce se numește un superfluid – o substanță care curge fără să piardă energie prin frecare.

Atunci când cercetătorii au folosit un al doilea set de lasere pentru a împinge particulele au observat că „odată ce împingeam, accelera înapoi. Este ca și cum rubidiul s-ar fi lovit de un zid invizibil”, după cum precizează Michael Forbes, unul dintre cercetători.