Descoperire uriașă în atmosfera cometei Ciuri: ”Este o surpriză totală”

Este o „surpriză totală”, au spus oamenii de știință europeni. Molecule de oxigen au fost descoperite din abundență în atmosfera cometei „Ciuri”, au dezvăluit, miercuri, cercetătorii de la Universitatea Berna din Elveția, într-un studiu publicat în revista Nature. Această descoperire a sondei Rosetta ar putea pune sub semnul întrebării validitatea teoriilor actuale despre formarea Sistemului Solar.

Spectrometrul Rosina, unul dintre instrumentele-cheie ale misiunii Rosetta, a realizat mai multe măsurători ale gazelor prezente în coada cometei „Ciuri” între septembrie 2014 și martie 2015, pe măsură ce aceasta se apropia de Soare. Rosina a descoperit că oxigenul molecular reprezintă aproape 4% (raportat la vaporii de apă) în norul care formează coada cometei. Acest procent a rămas stabil de-a lungul lunilor.

Acest oxigen molecular ar putea fi mai vechi decât Sistemul Solar, care s-a format în urmă cu 4,6 miliarde de ani. „Este cea mai surprinzătoare descoperire făcută până în prezent în jurul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko”, a declarat Kathrin Altwegg, cercetătoare la Universitatea Berna și coautoare a acestui studiu. „Oamenii de știință nu și-ar fi imaginat niciodată că oxigenul poate să supraviețuiască timp de mai multe miliarde de ani fără să se combine cu alte substanțe”, a adăugat ea.

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

Este pentru prima dată când cercetătorii descoperă dioxigen, mai frecvent numit oxigen molecular, într-o cometă, chiar dacă acest alotrop al oxigenului a mai fost detectat și în alte corpuri cerești acoperite cu gheață, precum unii dintre sateliții naturali ai planetelor Jupiter și Saturn.

„Va trebui, poate, să modificăm teoriile actuale despre formarea Sistemului Solar pentru că, pentru moment, ele nu prevăd prezența oxigenului molecular într-o cometă”, a declarat André Bieler, cercetător la Universitatea Michigan din Statele Unite, coautor al studiului.

Într-adevăr, explică jurnaliștii de la site-ul Science et Avenir, „va trebui să luăm în considerare faptul că oxigenul molecular care scapă din cometa «Ciuri» a fost ținut captiv în nucleul ei” încă din timpul formării cometei, în același moment cu formarea Sistemului Solar. „Acest fapt înseamnă că Sistemul Solar a fost format dintr-un nor molecular anormal de cald”, au explicat autorii studiului.

Pe 6 august 2014, sonda Rosetta a ajuns în apropiere de cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko. În lunile care au urmat, sonda spațială europeană a rămas pe orbita cometei, efectuând diverse manevre de apropiere și de îndepărtare, până când a ajuns la distanța minimală de 30 de kilometri față de cometa „Ciuri”, un corp cosmic din gheață, alcătuit din două bucăți rotunde.

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”, după o călătorie de 10 ani în spațiu, la bordul sondei Rosetta. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafața corpului ceresc, Philae s-a poziționat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Totuși, Philae a reușit să colecteze o serie de date științifice fără precedent, despre care savanții de la Centrul Aerospațial din cadrul Agenției Spațiale Germane (DLR) au spus că sunt „uluitoare”.

Potrivit Agenției Spațiale Germane (DLR), instrumentele de la bordul robotului Philae au găsit deocamdată 16 tipuri de molecule organice, inclusiv 4 care nu au fost niciodată întâlnite pe comete.

După șapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoțește pe „Ciuri” în periplul ei prin spațiu, dar rămâne la o distanță destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze și praf emise de cometă. Cercetătorii europeni nu știu cu certitudine dacă vor reuși vreodată să restabilească o astfel de comunicare între Philae și Rosetta.

Cercetătorii speră că eșantioanele obținute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele – și, poate, chiar viața – au evoluat. Rocile și gheața din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o „capsulă a timpului”.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbușirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment științific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.