Descoperire veche de 1500 de ani, sub cenușa din „Pompeiul Japoniei”

Arheologii niponi din orașul Gunma, supranumit „Pompeiul Japoniei”, au descoperit sub un strat de cenușă vulcanică rămășițele pământești bine conservate ale unui bărbat din secolul al VI-lea în armură, ars de viu de lavă, în timp ce încerca să „calmeze” furia muntelui, informează AFP.

Bărbatul era, potrivit arheologilor, un personaj de rang înalt.

„În mod normal, oamenii fug din fața scurgerilor de lavă. Însă această persoană a murit sfidând vulcanul”, a explicat Shinichiro Ohki de la Fundația pentru Cercetări Arheologice din Gunma.

„Dacă era un nobil, este posibil ca el să fi murit în timp ce se ruga sau încerca să facă ceva în direcția vulcanului, încercând să îl liniștească”, a adăugat arheologul japonez.

Corpul acestuia și craniul unui copil au fost descoperite în situl arheologic de pe Muntele Haruna din prefectura orașului Gunma, aflat la o distanță de circa 110 kilometri de Tokyo.

Această zonă a fost supranumită „Pompeiul Japoniei”, o referire la orașul roman Pompei din regiunea Napoli, distrus de erupția vulcanului Vezuviu în anul 79 e.n., ce a fost descoperit aproape intact sub un strat gros de cenușă, 17 secole mai târziu.

Corpul descoperit în Japonia purta o armură din plăci de metal legate între ele cu șireturi din piele, o tehnică ultramodernă pentru acea epocă, importată din peninsula coreeană.

Shinichiro Ohki consideră că acea armură ar fi putut să ajungă în Japonia în același timp cu apariția echitației, spre sfârșitul secolului al V-lea e.n. Arheologul nipon spune că armura este mult mai sofisticată decât armurile din metal din epocă, confecționate dintr-o singură placă.

„Acest lucru înseamnă că persoana ocupa o poziție înaltă în societate. Era probabil un conducător regional”.

Oamenii de știință vor efectua o serie de analize pentru a determina dacă bărbatul provenea din aceeași familie cu victimele îngropate în mormintele antice din acea regiune.

Arheologii vor compara, totodată, ADN-ul oaselor bărbatului cu cel al craniului copilului, pentru a vedea dacă aceștia erau rude și pentru a înțelege motivul pentru care au murit după toate probabilitățile împreună, în același loc și în același moment.