Descoperirea care schimbă istoria: ce s-a întâmplat cu primii oameni din Europa

În urma analizării structurii genetice a oaselor fosilizate ale unui om care a trăit în urmă cu aproximativ 37.000 ani în vestul Rusiei de azi, cercetătorii au descoperit ca ADN-ul acestuia este similar cu cel al europenilor de azi, ceea ce sugerează că avem au o istorie mai lungă decât s-a crezut.

Tibia fosilizată, descoperită într-un sit datând din Epoca de Piatră, în apropierea satului Kostenki, de pe râul Don, și extragerea și secvențierea cu succes al ADN-ului bărbatului au făcut posibilă obținerea celui de-al doilea cel mai vechi genom complet de Homo sapiens.

Rezultatele, publicate in revista Science, arată ca o mare parte a Europei a fost locuită mai mult sau mai puțin continuu în timpul uneia dintre cele mai proaste perioade din trecutul său, o perioadă marcată de schimbări severe de climă.

„Timp de 30.000 de ani, stratul de gheață a venit și s-a retras, la un moment dat acoperind două treimi din Europa. Culturi vechi au murit și altele noi au apărut peste mii de ani, iar populațiile de vânători-culegători s-au diminuat și s-au perindat”, a declarat Marta Mirazon Lahr de la Universitatea Cambridge, una dintre co-autorii studiului.

„Știm însă în prezent că nu au apărut noi seturi de gene. Aceste modificări legate de supraviețuire și kitul cultural s-au suprapus pe același fundal biologic”, a explicat Mirazon Lahr, scrie Agerpres.

ADN-ul omului de la Kostenki este similar cu cel al unui băiat care a trăit în urmă cu 24.000 de ani, în centrul Siberiei, cu cel al vânătorilor-culegători europeni din perioada Mezoliticului, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, și cu cel al persoanele care trăiesc azi în Siberia și în unele părți ale Europei, au descoperit cercetătorii.