În câteva ore, doctorii și pacienții au sesizat o îmbunătățire vizibilă a simptomelor celor care prezentau un risc ridicat în privința gândurilor suicidale, scrie independent.co.uk.
Experimentele cu antidepresivul esketamină, realizate de cercetătorii Universității Yale și producătorul medicamentului, Janssen, sugerează că acestea ar putea acoperi „prăpastia” acolo unde remediile convenționale își fac efectul după câteva săptămâni.
Esketamina, o parte a moleculei ketamină, care poate influența creierul uman, a reprezentat o terapie „revoluționară”, în viziunea Administrației Alimentelor și Medicamentelor din SUA, după ce s-a demonstrat că îi poate ajuta pe pacienții cu probleme.
În cadrul studiului, 68 de pacienți cu tendințe suicidale acute, care primeau tratamente convenționale cu antidepresive, au beneficiat de esketamină sau un spray nazal placebo, timp de o lună, de două ori pe săptămână.
Experimentul a fost realizat „pe nevăzute”, astfel încât pacienții și doctorii nu au știut ce tratament primesc și s-a descoperit astfel că grupul care a beneficiat de ketamină a prezenta îmbunătățiri remarcabile, la doar 24 de ore de la administrare, față de cei care au luat placebo.
La a treia evaluare, după 25 de zile, tratamentul pe bază de ketamină nu a mai avut aceeași relevanță, fiind comparabil cu cel clasic.
Tratamentele actuale au nevoie de 4-6 săptămâni pentru a deveni eficiente. Colegiul Regal al Psihiatrilor a declarat că studiul a fost unul „semnificativ” și a evidențiat importanța tratamentului cu ketamină în Marea Britanie. Medicamentul are nevoie de o a treia fază experimentală, pe un grup mai mare de pacienți, pentru a putea fi licențiat.
Ketamina este cunoscută din anii 1960, când a fost folosită ca anestezic. Prezintă atât riscuri fizice, cât și psihice, și poate induce o stare de psihoză, dacă nu este controlată corespunzător.
Un document prezentat la începutul anului a identificat mecanismul care permite combaterea depresiei, prin prevenirea comportamentului haotic, responsabil pentru transmiterea de semnale către creier, care „inhibă” centrele recompensei.
„Protejarea sănătății publice este de responsabilitatea noastră, suntem responsabili pentru prevenirea unor epidemii de utilizare a medicamentelor”, a declarat Dr. Robert Freedman, editorul AJP.
În cadrul celui de-al treilea experiment, trebuie stabilită o cale corespunzătoare pentru utilizarea acestui medicament revoluționar.
Astfel, tratamentul va „continua să fie disponibili celor care au nevoie, în timp ce populația va fi protejată de riscul unei posibile epidemii”, a adăugat Freedman.