Calota glaciară a Groenlandei s-a topit în proporție de 97% la jumătatea lunii iulie, potrivit NASA, suprafața neacoperită de ghețuri fiind acum de două ori mai mare decât în verile din anii precedenți, informează lefigaro.fr.
Potrivit Agenției spațiale americane, această topire neobișnuită s-a produs în doar patru zile, în perioada 8 – 12 iulie, și ar putea contribui la o creștere a nivelului oceanelor.
Experții de la NASA au crezut mai întâi că este vorba de o eroare. „Este o situație atât de neobișnuită, fără precedent, încât prima oară m-am întrebat dacă rezultatul măsurătorilor era corect sau dacă era vorba de o eroare în datele primite”, a spus Son Nghiem, expert al agenției spațiale americane. Însă calculele specialiștilor americani sunt corecte: ghețurile Groenlandei s-au topit în iulie pe o suprafață care nu a fost niciodată atât de întinsă în cei 30 de ani de monitorizare prin satelit. Potrivit datelor furnizate de trei sateliți, analizate de NASA și de profesori universitari, circa 97% din calota glaciară groenlandeză s-a topit la jumătatea lunii iulie, a anunțat agenția spațială americană într-un comunicat.
Son Nghiem a observat dispariția ghețurilor din Groenlanda pe 12 iulie, în momentul în care analiza datele furnizate de primul satelit. Datele oferite de alți doi sateliți au confirmat ulterior această descoperire. Hărțile prin satelit au dezvăluit faptul că topirea calotei glaciare a crescut de la 40%, pe 8 iulie, la 97%, pe 12 iulie. Aceste rezultate au fost cunoscute la doar câteva zile după ce un imens bloc de gheață, cu o suprafață de două ori mai mare ca cea a Parisului sau a cartierului newyorkez Manhattan, s-a desprins dintr-un ghețar din Groenlanda. Un turist australian a filmat imagini edificatoare cu blocuri uriașe de gheață care se desprindeau din vârful ghețarului Ilulissat.
Sursa: http://science.nasa.gov
„Acest eveniment, combinat cu alte fenomene naturale mai rare, precum monumentala desprindere de săptămâna trecută a unei bucăți din ghețarul Petermann, fac parte dintr-un ansamblu complex”, a adăugat Tom Wagner, un cercetător de la NASA.
Pe parcursul verii, aproximativ jumătate din suprafața acoperită cu gheață a Groenlandei se topește în mod natural. De obicei, cea mai mare parte a apei ce provine din această topire reîngheață foarte repede, la altitudine, sau este reținută de gheața din regiunile de pe coastă, în timp ce restul se scurge în ocean.
„Însă, în acest an, amploarea topirii la suprafață sau foarte aproape de suprafață a cunoscut o creștere brutală”, a adăugat NASA. Cercetătorii vor încerca acum să determine dacă acest eveniment, care coincide cu o puternică presiune neobișnuită exercitată de aerul cald de deasupra Groenlandei, va contribui la creșterea nivelului oceanelor.
NASA a precizat că cel mai înalt punct de pe calota glaciară groenlandeză, situat la peste trei kilometri deasupra nivelului mării, prezenta la rândul său semne de dezgheț. Potrivit expertei Lora Koenig, acest tip de dezgheț se produce în medie la fiecare 150 de ani. „Ultima oară a avut loc în 1889, evenimentul se «prezintă» la întâlnirea programată. Însă, dacă vom continua să observăm acest tip de topire a ghețurilor și în anii următorii, va fi agonizant”, a adăugat Koenig.