DIETA DUKAN ar putea fi un regim ideal pentru persoanele care vor să slăbească într-un timp relativ scurt. Specialiștii în nutriție spun că DIETA DUKAN promite pierderea a 10 kilograme în 14 zile. Potrivit acestora, spre deosebire de alte cure de slăbire, DIETA DUKAN reduce riscul de a lua din nou în greutate, cu o singură condiție: dacă regulile DIETEI DUKAN sunt urmate până în cel mai mic detaliu. DIETA DUKAN este împărțită în patru faze: etapa de atac, etapa de croazieră, etapa de consolidare și metapa de menținere. Etapa „de atac” a DIETEI DUKAN trebuie urmată 9 zile. În această fază, persoanele care încep cura vor mânca numai proteine. Printre alimentele cu un conținut ridicat de proteine se numără carnea, laptele și produsele lactate, brânzeturile, ciupercile, fasolea, ouăle, mazărea și lintea. În prima fază a DIETEI DUKAN, legumele și dulciurile de orice natura sunt interzise. În plus, alimentele permise nu trebuie prăjite. Acestea se vor fierbe, prepara la aburi sau pe grătar. În aceste zile este obligatoriu să beți între 1,5 și 2 litri de apă pe zi. Dimineața se va face o excepție, fiind recomandat să beți o cană de lapte cu două-trei linguri de fulgi de ovăz.
Etapa „de croazieră” a DIETEI DUKAN durează 5 zile. În această fază se alternează zile de regim în care se vor mânca doar proteine cu zile în care, pe lângă proteine, sunt incluse și legumele. Morcovul, porumbul, cartofii și orezul trebuie evitate. De asemenea, sunt interzise și făinoasele. Specialiștii recomandă ca legumele să fie introduse treptat în DIETA DUKAN, câte una la o masă. De asemenea, se va menține regula ca la micul dejun să nu lipsească laptele cu fulgi de ovăz.
Etapa „de consolidare” a DIETEI DUKAN durează 10 zile, fix numărul de kilograme pe care ar fi trebuit să reușiți să-l pierdeți până acum. Nutriționiștii spun că în această perioadă, organismul are tendința de a pune la loc kilogramele pierdute. În primele zile trei-cinci zile se introduc fructele și cerealele, precum și trei felii de pâine pe zi. De asemenea, în această fază se recomandă introducerea în dietă a orezului, a porumbului, a mazărei și a cartofilor. Printre alimentele contraindicate se numără mezelurile, preparatele din carne afumate, conservele și mâncărurile prăjite. Untul și alte grăsimi se vor folosi cu moderație în prepararea alimentelor. Joia însă va deveni ziua de regim strict proteic. Astfel că în această zi a săptămânii se va renunța la glucide și lipide.
Etapa de menținere și stabilizare a greutății. Această fază a DIETEI DUKAN presupune o singură regulă care trebuie respectată toată viața: joi se va ține un regim proteic. Ultima etapă a DIETEI DUKAN ne permite să mâncăm dulciuri și făinoase, dar nu mai mult de o porție pe săptămână. De asemenea, prăjelile trebuie mâncate cu moderație.
DIETA DUKAN – Istoricul
Ca tânăr medic generalist la Paris, doctorul Pierre Dukan s-a confruntat în anul 1975 cu un prim caz de obezitate, încercând să găsească o alternativă la dietele standard din acel moment, asemănătoare în principiu, mergând pe ideea de reducere a porțiilor și implicit a numărului caloriilor ingerate.
Doctorul Dukan a fost preocupat și de ceea ce se întâmplă cu cei care țin o dietă și după o anumită perioadă, când apare la majoritatea persoanelor reîngrășarea. Așa a apărut ideea conceperii unui regim în patru faze, dintre care ultimele două sunt destinate păstrării noii greutăți și la finele regimului de slăbire.
La 20 de ani de la începuturile aplicării principiilor dietei, doctorul Dukan a publicat și cartea regimului Dukan, Je ne sais pas maigrir*, care concentra întreaga sa experiență acumulată până în acel moment în tratarea obezității și a supraponderalității.
DIETA DUKAN este concepută în așa fel încât să fie favorizat consumul proteinelor în detrimentul lipidelor și glucidelor. Este asadar vorba despre un regim de tip proteic, însă în același timp este și o dietă hipocalorică, pentru că reducerea numărului de lipide și glucide consumate conduce automat la un aport caloric mai mic.
Prin reducerea absorbției de glucide și lipide, organismul va fi obligat să apeleze la propriile rezerve adipoase pentru ca mușchii să poată continua să funcționeze. Datorită acestui mod de alimentație, organismul va începe să producă corpi cetonici, care vor trebui să fie filtrați de către rinichi. Acest fapt îi va solicita suplimentar, așa că se impune suplimentarea cantității de apă ingerată.