După doi ani de restaurări, Hanul Gabroveni din Capitală a fost inaugurat. Cum arată acum. GALERIE FOTO
Hanul Gabroveni din Capitală, restaurat cu peste 37 de milioane de lei prin lucrări care au durat peste doi ani, a fost inaugurat, joi seară, de primarul general Sorin Oprescu, care a deschis, cu acest prilej, evenimentele din Zilele Bucureștiului.
„Acum doi ani și jumătate, când am început restaurarea hanului, aici era o ruină. Ne-am asumat că vom readuce monumentul cât mai aproape de original. S-au folosit tehnici tradiționale de construcție, îmbinate discret cu modalități de consolidare ultra-moderne. S-a conservat și s-a valorificat tot ceea ce se putea și avea valoare istorică. Și s-a reusit ceea ce vedeți astăzi”, a spus edilul, la festivatea de inaugurare a hanului aflat în Centrul Istoric, la care a participat și premierul Victor Ponta.
Prin restaurarea Hanului Gabroveni, în circuitul cultural al Capitalei va fi introdusă o nouă sală de spectacole, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri.
FOTO: Mediafax Foto (Marius Dumbrăveanu)
La restaurare s-au folosit finisaje și materiale astfel încât să se înscrie în stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cu cărămidă aparentă, cu învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturală și pavaje din piatră cubică, potrivit municipalității.
Hanul Gabroveni, monument istoric din clasa A, va fi deschis, sâmbătă și duminică, pentru publicul larg între orele 10.00 și 20.00.
„Îi invit pe bucureșteni, și nu numai, să viziteze Hanul Gabroveni în zilele în care își va deschide porțile pentru public, respectiv pe 20 și 21 septembrie. Și îi așteptăm la expozițiile, concertele, spectacolele care vor avea loc aici, de acum înainte”, a mai spus primarul general, care a declarat deschise, cu acest prilej, Zilele Bucureștiului, în care vor fi sărbătoriți 555 de ani de atestare documentară a Capitalei.
FOTO: Mediafax Foto (Marius Dumbrăveanu)
Despre Zilele Bucureștiului, edilul a spus că municipalitatea a pregătit „o serie întreagă de evenimente artistice, culturale” care sunt dedicate locuitorilor Capitalei. „Și pentru că vreau să preîntâmpin întrebările, am împărțit banii alocați pentru această sărbătoare și am ajuns la ‘fabuloasa’ sumă de 2,5 lei pe cap de bucureștean. Cred că merită mai mult bucureștenii în sărbătorirea zilelor acestui oraș”, a adăugat el.
Oprescu a mai spus că, în prezent, alte cinci monumente importante ale Capitalei se află în restaurare, acestea fiind Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Muzeul „Nicolae Minovici”, Observatorul Astronomic și sediul tradițional al Primăriei Municipiului București.
FOTO: Mediafax Foto (Marius Dumbrăveanu)
La rândul său, premierul Victor Ponta l-a felicitat pe primarul general „pentru că reușește proiecte” și a dat asigurări că va continua tot ceea ce ține de colaborarea dintre Guvern și Primăria Capitalei, respectiv primăriile de sector.
„Am constatat că, atunci când muncim împreună, avem mai mult spor, iar atunci când ne certăm, pierde toată lumea. Cred că Bucureștiul, înainte de mandatul actual al domnului primar Oprescu, a văzut multe războaie politice și nu s-a construit nimic”, a mai spus Ponta, care, pe de altă parte, s-a declarat convins că evenimentele din cadrul Zilelor Bucureștiului „vor atrage foarte mulți bucureșteni și numai, și foarte mulți turiști”.
FOTO: Mediafax Foto (Marius Dumbrăveanu)
La festivitatea de inaugurare au participat și personalități din diferite domenii, între care Ioan Holender, Ion Caramitru, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Florina Cercel, Luminița Gheorghiu, Stela Popescu, Alexandru Arșinel, dr. Valentin Calu și dr. Radu Zamfir, precum și reprezentanți ai unor ambasade de la București.
Pentru realizarea și finalizarea „Hanului Gabroveni” au fost folosiți 37.362.216 lei (TVA inclus), din care 23.633.147 de lei (TVA inclus) reprezintă contribuția Primăriei Capitalei, iar 13.729.068 de lei contribuția Mecanismului Financiar Spațiul Economic European, prin Ministerul Culturii.
Lucrările de restaurare, extindere și remodelare funcțională a Hanului Gabroveni au fost atribuite societății Aedificia Carpați SA și au început în februarie 2012.
FOTO: Mediafax Foto (Marius Dumbrăveanu)
Data exactă a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscută, istoricii putând certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru că, în acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafața Bucureștiului – cuprinzând și zona delimitată de Lipscani, la nord, și actuala stradă Franceza, la sud – a fost devastată de un incendiu puternic.
Tudor Hagi Tudorache, cel care este posibil să fi fost primul proprietar al imobilului din strada Lipscani 84-88, a fost unul dintre cei mai renumiți negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El deținea un număr destul de mare de spații comerciale în hanul Sfântul Gheorghe Nou și un grup de prăvălii numite Hanișorul, care se găseau pe Lipscani.
Construcția Hanului Gabroveni a avut atât destinație comercială, cât și de găzduire a călătorilor și în special a negustorilor veniți din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost „modernizat” după cerințele vremii, fiind transformat în hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există și astăzi pe strada Gabroveni 12, conține în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există însă date care să susțină identificarea Hanului Gabroveni cu pasajul comercial.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni era menționat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureștilor sau negoțului bucureștean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanul Gabroveni, care conform actelor deținute de Russe și Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea și Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniți de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat „la spatele Curții Domnești, în mijlocul numeroaselor și strâmtelor ulicioare neguțătorești din Târgul Dinăuntru”.