E indicat să mâncăm carne sau să devenim vegetarieni?

„Vegetarienii au tendința de a consuma un procent mai mic de grăsimi (grăsimi saturate în special), dar cantități mai mari de fructe, legume, cereale integrale, oleaginoase, produse din soia și fitonutrienți decât non-vegetarienii.  

Proteinele pot fi acoperite din  fasole, mazăre, produse din soia, oleaginoase și semințe. Fructele și legumele sunt surse bune de vitamina A și C. Cerealele integrale sunt alimente bogate în fibre și complex de vitamine B. Sursa de omega-3 este acoperită prin consumul de semințe de in, oleaginoase și ulei de soia. Legumele cu frunze verzi sunt alimentele vegetale care furnizează cea mai mare cantitate de calciu și fier pentru vegetarieni: brocoli, varza chinezească, varza, pătrujelul, spanacul). Trebuie să acorde o atenție deosebită la câțiva nutrienți greu de acoperit de către o alimentație extrem de restrictiv-vegetariană, cum ar fi vitamina B12 și vitamina D”, precizează nutriționistul pentru Gândul.

Persoanele care iubesc produsele animale au în dieta lor o sursă importantă de aminoacizi esențiali și reușesc să-și acopere mult mai ușor necesarul proteic zilnic. „Carnea este sursa ideală de fier, de vitamina B12 și vitamina D, cu greu de egalat cu alimente de tip vegetal.

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

Proteinele intră în structura celulară de bază a organismului = carcasa; contribuie la alcătuirea enzimelor, hormonilor și anticorpilor. Din punct de vedere al surselor de proteine pe care le avem într-o dietă echilibrată, acestea ar fi:

– carnea de pui, 20 g de proteine/ 100 g de carne;

– carnea de curcan, 30 g de proteine/ 100 g de carne;

– organele, 20 g de proteine/100 g;

– carnea roșie, aproximativ 20-25 g de proteine/ 100 g de carne;

– pestele, aproximativ 20 g de proteine/ 100 g de peste;

– oul, 8 g de proteine

– laptele, 3 g de proteine/ 100 ml lapte;

– brânzeturile, aproximativ 15/20 – 30 g de proteine/ 100 g de brânză (crescator, de la brânza dulce spre branza telemea măturată).

– ciupercile, aproximativ 4 g de proteine/ 100 g;

– mazarea, aproximativ 4 g de proteine/ 100 g;

– fasolea boabe, aproximativ 9 g de proteine/ 100 g;

– lintea, 9 g de proteine/ 100 g;

– nautul, 6 g de proteine/ 100 g;

– cerealele, 10-12 g de proteine/ 100 g;

– orezul, 6-8 g de proteine/ 100 g;

– cartoful, 4 g de proteine/ 100 g;

– oleaginoasele, aproximativ 15-20 g de proteine/ 100 g

Un vegetarian este în esență o persoană care nu mănâncă carne sau produse de origine animală, dar  tipurile de diete vegetariene pot varia foarte mult”, mai spune nutriționistul de clinica ProVita pentru Gândul.

1. Veganii sau vegetarienii. Mănâncă doar alimente vegetale: fructe, legume, leguminoase (fasole uscată, mazăre, linte și năut), cereale, semințe și oleaginoase.

2. Lacto-vegetarienii. Mănâncă alimente vegetale precum și produse lactate de origine animal, cum ar fi laptele si brânza.

3. lacto-ovo-vegetarienii. Consumă alimente vegetale, produse lactate de origine animală și ouă.

4. semi-vegetarienii. Nu  mănâncă carne roșie, dar pot include în dieta lor carnea de pui sau fructele de mare alături de alimentele vegetale, produsele lactate și ouă.