Ecosistemul marin, amenințat de poftele culinare ale turiștilor și locuitorilor din Hong Kong
Hong Kong este al doilea consumator mondial de produse ale mării din Asia, cu o medie de 71,2 kilograme pe locuitor și pe an, adică de patru ori mai mult decât media mondială, conform World Wildlife Fund (WWF), filiala Hong Kong. Pești, crabi și scoici comestibile sunt feluri de mâncare nelipsite atât din restaurantele de lux, cât și din localurile populare. Fiindcă mâncarea trebuie să fie cât se poate de proaspătă, clienții își aleg peștele din acvariu. Printre cele mai cerute feluri se numără homar prăjit cu tăiței sau creveți cu gălbenuș sărat.
Orașul de șapte milioane de locuitori este unul din cei mai mari importatori mondiali de produse ale mării, fiindcă în apele regiunii autonome revenite în 1997 la China, unde s-a pescuit excesiv, peștii sunt o raritate. Peste 50% din speciile care ajung în tigaie în restaurantele tradiționale din Hong Kong provin din resurse ‘foarte puțin durabile’, potrivit unui ‘indice al rezervelor de pește’ furnizat de WWF.
‘Pescuitul excesiv duce la epuizarea stocurilor și împinge numeroase specii spre pragul dispariției, dar acestea continuă să figureze în meniuri’, a declarat AFP Gavin Edwards, director pentru conservare la WWF Hong Kong. El adaugă că se consumă pește capturat prin metode controversate, cum ar fi pescuitul cu cianură sau cel excesiv, adaugă Edwards. Printre peștii prinși astfel se numără castravetele de mare sălbatic sau Napoleon, din recifele de corali.
WWF a postat online un ghid cu produsele durabile și le-a cerut proprietarilor de restaurante să le pună în meniuri pe acelea care nu amenință oceanele. Însă restaurantele care indică proveniența produselor de mare sunt puține, spune Janice Fung, care așteaptă să fie servită la Cafe Deco din Peak, cel mai înalt punct din Hong Kong. Restaurantul a adoptat directivele WWF, refuzând de exemplu să prepare faimoasele aripioare de rechin. Cele care trebuie să facă primul pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare sunt restaurantele, afirmă chef William Chang.
În această acțiune s-au înscris și unii furnizori. Mark Kwok, fost bancher și actual proprietar de crescătorie, speră să contribuie la limitarea pagubelor aduse produselor mării. ‘Avem circa 35.000 de pești. Chiar dacă vot fi mâncați toți, incidența asupra ecosistemului va fi nulă fiindcă nu au fost niciodată în ocean’, spune el.
Unii proprietari de restaurante se tem însă că, dacă schimbă lucrurile, își vor pierde clienții. ‘Mulți vin din China continentală și vor ceva ce nu au mai văzut încă’, arată unul dintre ei, adăugând că oamenii preferă să aleagă pești colorați sau pești sălbatici de-abia capturați. Ca să fie din surse durabile, 70% din conținutul meniului său ar trebui eliminat.
Un progres s-a înregistrat totuși, apreciază ecologiștii. ‘Un recent sondaj a arătat că 80% dintre consumatori nu ar cumpăra pește din resurse nedurabile în cunoștință de cauză’, subliniază Gavin Edwards, citat de AFP, scrie Agerpres.