Documentarul „Web Junkie”, prezentat recent pe postul de televiziune PBS, a evidențiat efectele tragice pe care acest fenomen le are asupra adolescenților, care devin dependenți de jocurile video, informează site-ul publicației The New York Times. Mulți copii chinezi se joacă pe computer timp de multe ore la rând, adeseori fără pauză pentru a mânca, pentru a dormi sau pentru a merge la toaletă. Mulți dintre acești adolescenți încep să creadă că lumea reală din jurul lor este o lume falsă.
Medicii chinezi consideră că acest fenomen reprezintă o boală clinică și au înființat deja centre de reabilitare, în care adolescenții dependenți de jocurile pe computer sunt închiși timp de mai multe luni, urmând o terapie draconică, rămânând complet izolați de orice tip de mass-media. Eficiența acestui tip de terapie nu este deocamdată cunoscută și urmează să fie evaluată în anii următori.
Deși dependența de internet nu este considerată încă o boală clinică în Statele Unite, nu există însă nicio îndoială în legătură cu faptul că și adolescenții americani rămân conectați la dispozitive digitale – și deci „deconectați” de la viața reală – mult prea mult timp în fiecare zi, depășind numărul orelor pe care experții le consideră „sănătoase” pentru o dezvoltare normală a tinerilor. Acest comportament începe devreme, adeseori la nivelul copiilor care încă nu pot să vorbească, cărora părinții le oferă telefoanele mobile sau tabletele lor cu scopul de a se amuza și juca singuri, în loc să observe lumea din jur și să interacționeze cu persoanele în grija cărora se află.
Într-o declarație publică pe care a făcut-o în 2013 la conferința „Children, Adolescents and the Media”, Asociața Pediatrilor Americani a citat statisticile șocante furnizate de un studiu realizat de Kaiser Family Foundation în 2010: „Copiii cu vârste medii cuprinse între 8 și 10 ani petrec aproape 8 ore pe zi folosind o varietate de surse media, iar copiii mai mari și adolescenții petrec peste 11 ore pe zi folosind aceste surse media”. Televiziunea, cel mai popular „babysitter” timp de multe decenii, a rămas elementul mass-media dominant, însă computerele, tabletele și telefoanele mobile devin gradual tot mai importante.
„Mulți părinți par să impună prea puține reguli în ceea ce privește durata de folosire a acestor dispozitive media de către copiii lor”, precizează aceeași asociație, potrivit căreia două treimi dintre participanții la studiul menționat nu au impus copiilor lor absolut nicio regulă în privința duratei zilnice de utilizare a dispozitivelor mobile.
Părinții, mulțumiți că au găsit o metodă de a-i „calma” pe copiii lor turbulenți, făcându-i să nu mai întrerupă propriile lor activități ce au legătură cu utilizarea dispozitivelor mass-media, par să nu fie la curent cu potențialul dăunător generat de petrecerea unui număr de ore prea mare în universul virtual.
„Oferim copiilor, toată ziua, tot felul de dispozitive cu ecrane digitale, oferindu-le astfel de distracții, în loc să îi învățăm să se controleze și cum să se calmeze”, a spus Catherine Steiner-Adair, profesor de psihologie la Universitatea Harvard și autoare a bestsellerului „Big Disconnect: Protecting Childhood and Family Relationships in the Digital Age”.
Înainte de vârsta de 2 ani, copiii nu ar trebui să fie expuși la niciun dispozitiv electronic mass-media, afirmă Asociația Pediatrilor Americani, deoarece „creierul unui copil se dezvoltă foarte repede în acei primi ani de viață, iar bebelușii învață cel mai bine din interacțiunile cu oamenii, nu cu ecranele tactile”.
Copiii mai mari și adolescenții nu ar trebui să petreacă mai mult de o oră sau două ore pe zi folosind aceste forme de divertisment media, de preferat alegând un conținut media de înaltă calitate, deoarece ar trebui să își petreacă timpul liber jucându-se mai degrabă în aer liber, citind, exercitându-și pasiunile și „folosindu-și imaginația în jocuri libere, nu în formate multmedia”, a adăugat aceeași organizație americană.
Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice multimedia generează efecte negative considerabile asupra comportamentului copiilor, sănătății și performanțelor lor școlare. Aceia care privesc multă violență simulată – un element comun în multe jocuri video – pot să devină imuni la ea, mai înclinați să acționeze ei înșiși cu violență și mai puțin dispuși să se comporte în maniere empatice, a declarat Dimitri A. Christakis de la Children’s Research Institute din Seattle.
Pregătindu-și teza de licență la Universitatea Rhode Island, Kristina E. Hatch a stat de vorbă cu mulți copii americani și i-a rugat să numească jocul video preferat. Un copil de clasa a patra i-a spus că jocul lui preferat este „Call of Duty: Black Ops”, deoarece „conține zombie pe care poți să-i omori cu arme de foc și pentru că are multă violență”. „Îmi place sângele, îmi place violența”, a adăugat același copil.
La rândul lor, adolescenții care petrec mare parte din timpul lor liber jucând jocuri video violente sau urmărind emisiuni de televiziune violente s-au dovedit a fi la rândul lor mult mai agresivi și mult mai dispuși să se bată cu colegii lor de liceu și să se certe cu profesorii, potrivit unui studiu publicat recent în Journal of Youth and Adolescence.
Temele pentru școală au de asemenea de suferit atunci când timpul petrecut pe dispozitive mobile afectează durata zilnică alocată lecturii și studiului. În plus, natura sedentară a celor mai multe dintre activitățile ce implică folosirea dispozitivelor electronice – alături de reclame televizate la preparate alimentare cu un conținut caloric ridicat – pot să declanșeze obiceiuri alimentare nesănătoase în rândul tinerilor americani, a căror generație actuală este și așa amenințată cu o epidemie de obezitate.
Tehnologia reprezintă un substitut deficitar pentru interacțiunile personale. Potrivit profesorului Catherine Steiner-Adair, „copiii trebuie să știe că viața este frumoasă și în afara ecranelor digitale. E interesantă și e bine să fii curios să afli lucruri despre oameni, să înveți cum să asculți. Viața îi învață lucruri care țin de inteligența socială și emoțională, iar acestea sunt vitale pentru succesul în viață”.
Copiii care folosesc excesiv dispozitivele electronice pot deveni adepți ai multitasking-ului, însă ei își pot pierde abilitatea de a se concentra asupra chestiunilor importante, un element vital pentru gândirea profundă și procesul de rezolvare a unor probleme, de care vor avea nevoie mai târziu în viață, pentru a obține locuri de muncă și pentru alte acțiuni și demersuri.
„Texting”-ul (expedierea de mesaje scrise pe dispozitive mobile) riscă să devină următoarea epidemie națională în Statele Unite, deoarece jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani trimit și primesc peste 60 de astfel de mesaje în fiecare zi, a precizat Amanda Lenhart, cercetătoare la Pew Research Center, potrivit unui studiu realizat în 2012. Un studiu anterior, realizat de HFK Medical Center, a descoperit faptul că adolescenții americani trimit în medie 34 de astfel de mesaje în fiecare seară, după ce merg la culcare, care contribuie la instaurarea fenomenului de „privare de somn”, un veritabil sindrom, cu efecte devastatoare asupra stării de sănătate fizică și mintală. Și, așa cum a declarat Kristina E. Hatch în studiul ei, „pe măsură ce copiii își realizează o parte tot mai mare din comunicarea lor zilnică pe dispozitive electronice multimedia, și tot mai puțin față în față, ei tind să înceapă să se simtă tot mai singuri și mai deprimați”.
Pot să apară și consecințe fizice. Copiii pot să dezvolte dureri la nivelul degetelor și încheieturilor mâinilor, vasele de sânge de la nivelul ochilor se îngustează (consecințele pe termen lung nu sunt deocamdată cunoscute), dureri la nivelul gâtului și spatelui, din cauza faptului că petrec prea multe ore aplecați – și fără să se miște – deasupra ecranelor telefoanelor inteligente, tabletelor și computerelor.