Efectele negative ale mass-media asupra românilor

Creșterea ratei sinuciderilor și a agresivității copiilor se numără printre efectele negative ale modului în care media prezintă diferitele subiecte legate de astfel de aspecte, potrivit participanților la dezbaterea „Nu vă uitați copiii la TV – Vezi ce vede copilul tău”, organizată vineri de CNA.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea „Nu vă uitați copiii la TV – Vezi ce vede copilul tău”, la care a participat și ministrul Educației, Remus Pricopie. La eveniment au fost prezenți și specialiști din domeniul sănătății și ai educației, reprezentanți ai mediului academic, ai asociațiilor de părinți și ai ONG-urilor care desfășoară activități în domeniul educației nonformale, precum și reprezentanți ai unor radiodifuzori care difuzează programe pentru copii.

În cadrul dezbaterii, Virgiliu Gheorghe, specialist în bioetică, a declarat că există numeroase studii care dovedesc o relație între modul în care este prezentată o situație în media și ce se întâmplă în viața reală.

El a atras atenția asupra faptului că există o problemă în legătură cu modul în care „mass-media portretizează sinuciderea”, în sens pozitiv și în sens negativ. El a explicat că rata sinuciderilor crește dacă i se dă unui act de sinucidere o explicație rațională și dacă sinuciderea este justificată prin consumul de substanțe interzise. „Dacă sinuciderea (unui copil, n.r.) este glorificată de mass-media, crește rata sinuciderii (în rândul copiilor, n.r.). Dacă mass-media acordă un spațiu foarte larg sinuciderii, crește, de asemenea, rata sinuciderii”, a explicat Virgiliu Gheorghe.

Acesta a precizat că rata sinuciderii scade, însă, dacă este prezentată în sens negativ, arătându-se, de exemplu, efectele devastatoare pe care le are asupra familiilor persoanei care se sinucide.

„Nu este posibil să acceptăm un factor educațional cu asemenea forță în societate (mass-media, n.r.) fără să existe un control al său. Cred că trebuie făcută foarte multă educație cu părinții și cu copiii (…) Dacă există o protecție a muncii, nu înțeleg de ce să nu existe și o protecția a publicului (care se uită la TV, ascultă programe la radio, urmărește programe pe internet, n.r.)”, a mai spus Virgiliu Gheorghe.

De asemenea, el a atras atenția că, potrivit studiilor, dacă un copil are în camera sa un televizor și calculator, consumul acestuia de programe TV crește cu 3-4 ore.

„Trendul în societate și în școli este unul negativ, pentru că personajele negative sunt prezentate în mass-media (…) Mass-media intoxică, poluează simbolic spațiul inteligibil în care trăim”, a mai spus Virgiliu Gheorghe.

Și Cristina Trepcea, membru al CNA, a precizat că televiziunile prezintă un personaj, cu atât mai mult cu cât respectivul personaj încalcă legea sau este contestabil.

Trepcea a dat ca exemplu un caz recent, respectiv CNA a decis, pe 5 martie, să amendeze postul TVR 1 cu 10.000 de lei, pentru că în emisiunea „Lozul cel mare” din 28 februarie au apărut imagini cu cântăreața Bijou care nu purta lenjerie intimă, membrii Consiliului considerând că într-unul dintre cadre se puteau vedea zonele intime ale acesteia. După ce a apărut la televiziunea publică și după sancțiunea aplicată de CNA, respectiva cântăreață a fost invitată și la alte televiziuni, a precizat Cristina Trepcea.

Virgiliu Gheorghe a spus, la rândul său, că acum respectiva femeie este „o vedetă”, care va fi copiată de copii. „Și ne vom trezi că vor merge la școală copiii fără lenjerie intimă (…) Cred că CNA ar trebui să dezvolte o etică a transmisiunilor”, a spus acesta.

Potrivit altor participanți la dezbatere, știrile cu caracter violent duc la creșterea anxietății în rândul copiilor.

Nadia Tătaru, asociatul principal al postului de radio pentru copii Itsy Bitsy, a spus că, potrivit datelor de audiență, copiii cu vârsta sub 10 ani, din mediul urban obișnuiesc să se uite, nu doar la programele difuzate de televiziunile pentru copii, ci și la programele difuzate de posturile TV generaliste.

Nadia Tătaru a mai spus că „televizorul este cea mai bună și ieftină bonă”. Ea a mai spus că, dacă ar fi posibil, televiziunile dedicate copiilor cu vârsta de 0-3 ani ar trebui interzise, din cauză că programele difuzate de aceste posturi sunt foarte nocive pentru dezvoltarea creierului, dezvoltarea emoțională a copilului și determină întârzieri de limbaj.

Totodată, Nadia Tătaru a spus că, potrivit studiilor, programele TV pentru preșcolari și școlari mici sunt foarte nocive pentru: dezvoltarea creierului, dezvoltarea emoțională a copilului, cresc agresivitatea și violența, scad atenția și concentrarea; incită la consumul comercial ca nevoie de bază (colecție de jucării, posesiuni materiale), în timp ce programele TV pentru școlarii mari
sunt foarte nocive pentru dezvoltarea creierului, dezvoltarea emoțională a copilului; cresc agresivitatea și violența, cresc lipsa de concentrare, incită la consumul comercial ca nevoie de bază, pun accent pe reușita în viață prin vedetism, sexualitate, modă.

De asemenea, Nadia Tătaru a spus că, în prezent, copiii sunt foarte expuși la pornografie. Ea a spus că minorii își petrec mult timp liber uitând-se la televizor și urmăresc, chiar și alături de părinți, programe cu tentă sexuală explicită. Potrivit acesteia, studiile recente arată că 70% dintre copiii români de gimnaziu sunt expuși la imagini și mesaje perverse și degradante când navighează pe internet, 45% dintre copiii români au accesat fie din întâmplare, fie intenționat site-uri cu nuditate și pornografie. 13% dintre copiii români cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au vizionat un film pornografic (peste jumătate din ei au folosit televizorul în acest scop), în timp ce 1% dintre copiii români au vizionat până la vârsta de 6-8 ani filme pornografice.

Tătaru a spus că programele TV pentru copii ar trebui semnalizate în funcție de vârsta recomandată (ca în cazul jocurilor și jucăriilor), iar CNA să le impună radiodifuzorilor să transmită avertizări de genul „Consumul de TV creează dependență și provoacă dezechilbru psihic” și „Pentru a avea un copil sănătos, ascultați-l, discutați împreună”.

Mai mulți participanți la dezbaterea de vineri, între care și membrii CNA, au militat pentru o media responsabilă.

Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că rolul Consiliului este de a proteja copiii care se uită la televizor ca și cum aceștia nu ar avea părinți. „Pentru că atunci când părinții sunt resposanbili și stau alături de copiii lor la televizor, televizorul nu este atât de nociv”, a spus Narcisa Iorga. Ea a spus că agresivitatea este o problemă, referindu-se nu numai la violența fizică, ci și la „agresivitatea în limbaj și în comportament”, prezentă pe micile ecrane la orice oră și în multe emisiuni, nu doar în cele de desene animate.

Ea a mai spus că așteaptă din partea celor care au participat la dezbatere „implicare în sprijinirea CNA”. „Ar putea fi interpretat acest apel al meu ca fiind un moment de slăbiciune al autorității. Da, eu recunosc că autoritatea în acest moment are nevoie de sprijind din partea societății civile (…) Trebuie să ne ajutați să schimbăm mentalități”, a mai spus Narcisa Iorga.

La rândul său, George Chiriță, directorul executiv al Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA), a spus că responsabilitatea radiodifuzorilor este mare, întrucât televiziunea „nu educă publicul, ci îl formează”. Chiriță a mai atras atenția că trebuie înțeles foarte bine și ce înseamnă educație.

Cristina Trepcea, membru al CNA, a spus că media nu educă. „Dacă ar avea acest rol în mod explicit, noi, în fața unei solicitări de acordare de licență, am fi cât se poate de atenți ca proiectul pe care îl avem în față să fie un proiect educativ. De câte ori se întâmplă, însă, acest lucru, în fața noastră se află un om de afaceri (…) Televiziunea și radioul sunt afaceri, dar această categorie de afaceri are în toate țările civilizate o lege a audiovizualului care arată că este o afacere care are asupra minții și populației niște efecte pe care autoritățile simt nevoia să le controleze (…) Dacă noi nu putem să silim o televiziune comercială să facă educație, măcar putem să o împiedicăm să facă contra-educație”, a spus Trepcea, precizând însă că televiziunea publică și radioul public au obligația de a face educație.

„Se spune că suntem ce mâncăm. Suntem ce mâncăm cu trupul nostru și suntem ce mâncăm cu mintea noastră”, a mai spus Cristina Trepcea, făcând referire la numeroasele studii care demonstrează că este „o foarte mare legătură între ce vezi la televizor și devenirea ta ca om și opțiunile tale în viață, orientarea ta către leadership sau către infracționalitate”. „Cred că nu putem să aruncăm cu degetul la televizor, cred că ar trebui să recurgem la fișa postului. Care e fișa postului de părinte, de dascăl, de îndrumător spiritual? Bineînțeles că fișa postului de formator de la televizor nu trebuie exclusă (…) Eu cred că cei care fac programe de televiziune ar trebui să se gândească nu doar la câte persoane s-au uitat la programele alea, ci și la ce li s-a întâmplat persoanelor acelea care au urmărit”, a mai spus Trepcea.

Ea a vorbit și despre lucrurile bune pe care copiii le iau de la televizor, respectiv învățarea unei limbi străine. Totodată, Trepcea a atras atenția că există tendința ca programele difuzate de cele mai multe canale pentru copii să fie dublate, fapt negativ pentru dezvoltarea minorilor. „Subtitrarea face parte din modelul nostru cultural și le facilitează copiilor învățarea prin ascultare a unei limbi străine îi și obligă să citească, ceea ce știm cu toții că fac din ce în ce mai puțin”, a mai spus Cristina Trepcea.

În finalul întâlnirii, Laura Georgescu, președintele CNA, a spus că în cadrul dezbaterii a fost semnat un „Acord-cadru de coordonare a acțiunilor privind promovarea drepturilor minorilor în audiovizual”.

Potrivit acordului, care a fost semnat și de ministrul Educației, Remus Pricopie, CNA va asigura, în perioada 1 – 5 aprilie, prezența experților săi în școli din municipiul București, în cadrul programului „Școala Altfel”, în scopul cunoașterii drepturilor și libertăților copiilor în audiovizual.

De asemenea, CNA va lansa un telverde, cu numărul 0800888555, la care copiii pot suna pentru a semnala Consiliului programe audiovizuale și aspecte din aceste programe pe care le urmăresc și nu le agreează. Totodată, CNA va asigura, lunar, pe parcursul anului 2013, prezența experților săi în Centrele de Resurse pentru Educație și Dezvoltare, în scopul cunoașterii drepturilor și libertăților copiilor în audiovizual.