În 2010, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, inițiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data nașterii poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Naționale. Potrivit Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, autoritățile vor sprijini material și financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodată, societățile române de televiziune și radiodifuziune trebuie să realizeze și să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
Mihai Eminescu. Câteva note biografice
Data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani, deși informațiile privind acest subiect variază.
Eminovici Mihai era cel de-al șaptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, și ai Ralucăi Eminovici, născută Jurașcu.
Debutul literar
A debutat literar în 1866, în revista Familia a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu și sub acest nume a trăit și a scris literatură și a lucrat ca jurnalist.
foto: Wikipedia
Ani boemi
Din 1866 și până în 1869, a călătorit prin Transilvania până în București, prilej cu care a cunoscut realitatea românească, cu oameni și obiceiuri.
În 1867, s-a angajat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor și copist la Teatrul Național din București, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice poezie și proză și să facă traduceri. În 1968 începea proiectul de roman „Geniu Pustiu”.
Viena și Berlin
Între 1869 și 1872 a fost student la Viena, mai precis „auditor extraordinar” la facultățile de filosofie și drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici și o va cunoaște pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicația Convorbiri literare. Între anii 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.
În septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iași, iar Eminescu preda și logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.
În 1875, rămas fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector și redactor al părții neoficiale la Curierul de lași, unde numeroase rubrici erau realizate de el fără semnătură. A frecventat cu regularitate ședințele Junimii, unde l-a introdus și pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877, era invitat să intre în redacția ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iașiul și a venit la București, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-șef al publicației. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum „Scrisorile” și „Luceafărul”.
Pe 6 august 1879 a murit Ștefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la București, și-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunțat în anul următor.
În ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de „manie acută”, starea sănătății lui fiind precară de foarte mulți ani. Potrivit mai multor specialiști, printre care și criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă. În toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului următor, Eminescu s-a întors la Iași, dar în noiembrie era internat în Spitalul Sfântul Spiridon din oraș.
foto: Wikipedia
Moartea
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Șuțu din strada Plantelor din București, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate și episoade de revenire a bolii.
În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.
Opera literară
Creația literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparținând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influențată și de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar și de teoriile lui Arthur Schopenhauer și Immanuel Kant.
foto: Wikipedia
Insolit: Luceafărul, CEL MAI LUNG POEM DE AMOR
Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. „Poemul poate fi simplu descris (pentru generația YouTube de astăzi…) drept o combinație între „Pe aripile vântului/ Gone with the Wind” (dramă romantică), „Star Trek” (conține divertisment SF) și „Love Story” (poemul este unul dintre cele mai romantice și se încheie cu o dramă) – toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar și unul modern, al mileniului al treilea”, notează cei de la WRA.
Și tot ca un element insolit, opera lui Mihai Eminescu devine, de marți, aplicație pentru telefonul mobil, în urma unui proiect al cărui rezultat este lansat la Ateneul Român din București, de Academia Română, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit și într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store și Google Play, notează cei de la Academia Română într-un comunicat.
„Academia Română și-a asumat urgența refacerii punților dintre marii întemeietori ai culturii române moderne și societate, idee asumată de către echipa de proiect. Astfel, aplicația «Mihai Eminescu, întreaga operă» pentru telefoanele inteligente reprezintă a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academia Română. În România, în momentul de față, peste jumătate dintre locuitori utilizează terminale telefonice inteligente, marea majoritate a acestora fiind tineri”, se arată în comunicat.
Aplicația „Mihai Eminescu, întreaga operă” are ca scop apropierea tineretului de „omul deplin al culturii române” prin intermediul tehnicilor de comunicare moderne. În același timp, opera este utilă și persoanelor de specialitate, punând la dispoziția acestora un bogat instrumentar bio-bibliografic, susțin realizatorii programului.
foto: Wikipedia