Erbicidele de la priză. Cum să „tunzi” iarba cu microunde și electricitate

Ca un mic exemplu de avangardism, sistemul Growave încălzește moleculele de apă din buruienile dăunătoare și generează vibrația acestora. Acțiunea duce la o rupere a pereților celulelor, distrugând astfel planta, spun cei de la BBC.

Temerile cu privire la vestitul erbicid glifosat sunt în continuă creștere, începând din anul 2015. Și asta datorită anunțului făcut de vocile autorizate ale Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (AICC), instituție aparținând Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), potrivit cărora acest pesticid ar fi generator de cancer.

De atunci, zeci de mii de reclamanți au reunit procesele împotriva unui cunoscut gigant german în producția de produse pentru protecția plantelor, plângându-se că un renumit brand de produs de protecția a platelor la nivel mondial, care conține glifosat, le-ar fi provocat apariția temutei afecțiuni.

La nivel european, utilizarea glifosatului este aprobată până în anul 2022. Cu toate acestea, Germania, Austria, Italia, Regatul Țărilor de Jos, Franța și Cehia promit sau iau în considerare interziceri în folosirea acestei molecule.

Și cum balanța înclină vertiginos împotriva glifosatului, mai multe organizații au decis să se confrunte cu efectele negative generate de buruieni prin abordarea unor alternative neconvenționale.

Primii pași, iarba de sub calea ferată

Potrivit spuselor reprezentantului furnizorului de inputuri pentru agricultura de precizie AGXtrend, Karsten Vialon, primele patente pentru utilizarea electricității în combaterea buruienilor datează încă din secolul XIX.

„Au existat teste efectuate cu buruienile crescute pe calea ferată, care însă s-au soldat cu insuccese datorate faptului că energia era foarte dificilă de controlat. Chimia era atât de ieftină, așa de ușor de utilizat și așa de eficientă, încât toate companiile care lucrau la soluții alternative nu au reușit”, a precizat Vialon.

Însă, a adăugat el, în timp ce buruienile au dezvoltat rezistență la erbicide, iar semnele de întrebare cu privire la mediu și sănătatea umană erau tot mai dese, electricitatea a devenit din nou o alternativă viabilă.

Sistemul Xpower, care poate fi atașat unui tractor, distruge buruienile în mai puțin de o secundă. Acesta emite către plantele dăunătoare fascicule pulsatorii de electricitate care distrug sistemul circulator al acestora, sistem care transportă apa și nutrienții de la rădăcină.

„Electricitatea nu are reziduuri, prezintă un risc mic de eroziune a solului și are o eficiență maximă, deoarece putem controla buruienile la nivel sistemic, toată planta, inclusiv rădăcinile”, a mai precizat Vialon.

„Cuptorul” cu microunde care distruge buruienile

Între timp, un nou dispozitiv dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea din Melbourne a fost atât de bine primit, încât a dus inclusiv la apariția unei mici companii pe piață. Growave nume se află încă în probe în statul australian Victoria.

Exact cum un cuptor cu microunde încălzește mâncarea, undele emise de sistemul Growave încălzesc puternic moleculele de apă din buruieni și duc la o vibrație intensă a acestora. Mișcarea duce la ruperea pereților celulelor și, implicit, la distrugerea plantei dăunătoare.

În plus, microundele încălzesc și solul și, astfel, distrug semințele buruienilor, acolo unde acestea rezidă.

„Datele preliminare demonstrează că utilizarea tehnologiei Growave este eficientă din punct de vedere economic, mult mai eficientă decât celelalte metode de management al îmburuienării”, a precizat Paul Barrett, șeful departamentului de științe fizice al companiei de investiții IP Group. „Abordarea Growave poate fi aplicată când plouă, când este vânt și chiar și noaptea, condiții care împiedică aplicarea de erbicide prin spreiere”.

Potrivit spuselor lui Graham Brodie, de la Universitatea din Melbourne, partea complicată a transformării conceptului în realitate a fost de acoperire a unor suprafețe cât mai mari cu valurile de microunde, fără a consuma cantități mari de energie.

Pentru a putea atinge dezideratul, Brodie a conceput o antenă care poate livra energia microundelor în interiorul semințelor, cât și în teren, înainte de însămânțare.

„Microundele «coc» semințele din pământ, dezactivându-le germinarea”, a precizat acesta.

Ochiul din cer care „vede” buruiana

Compania israeliană Taranis utilizează hărțile computerizate agregate de Inteligența Artificală, precum și imagini din drone și satelitare, astfel încât să identifice cu precizie ce buruieni cresc și unde, permițând soluțiilor de combatere să fie cât mai precise.

„Ce se întâmplă de obicei cu sistemele de cercetare avansată este că elementele componente se concentrează pe zonele afectate din câmp. Acestea caută prin diferite zone ale terenului agricol pentru a identifica zone afectate de boli, dăunători sau buruieni”, a explicat directorul de marketing al companiei, Tali Brousard-Shimer.

„Oferim vizualizări prin intermediul dronelor și avioanelor care zboară deasupra terenurilor cu 200 kilometri la oră. Acestea fac fotografii fiecărei parcele, pentru a indica cu exactitate unde anume culturile agricole au de suferit. Aceste fotografii de înaltă rezoluție sunt apoi introduse în sistemele noastre, astfel încât să putem identifica probleme cu care se confruntă zona respectivă”.

În timp ce omul pot acoperi fizic 10 locații în șase ore, sistemul Taranis poate gestiona 100 de locații în șase minute. Acesta identifică îmburuienările, imediat ce acestea își fac apariția. Și, în timp ce Inteligența Artificală (AI) integrată în sistem își face treaba, sistemul oferă imediat și soluțiile.

„Dacă suprafața de teren a unui fermier a fost stropită cu erbicid înainte de însămâțare, iar după însămânțare încă sunt buruieni rezistente pe sola respectivă, nu trebuie să aplici tratamentul pe întreaga suprafață deoarece poți genera pierderi suplimentare”, a conchis Brousard-Shimer.

În Insula Mare a Brăile „lucrează” sateliții

Și dr. ing. Lucian Buzdugan, senior advisor Al Dahra Agriculture, compania care a preluat activitățile Agricost din Insula Mare a Brăilei (IMB), el însuși promotor al agriculturii de precizie de la noi din țară, a ținut să precizeze că România este exact la granița de a păși în era agriculturii automatizate, mai cu seamă că lipsa forței de muncă din România începe să-și facă simțită prezența într-un mod acut.

Buzdugan a mărturisit că, recent, a fost plăcut impresionat de nivelul tehnologic prezentat la târgul specializat de la Hanovra, dar, mai cu seamă, de preocuparea marilor producători de utilaje, cum sunt John Deere, Case, Horsch, Claas de a introduce aceste noi sisteme la lucrările repetitive, unde roboții ar face față foarte mult.

„Vă imaginați o mașină, de exemplu, un robot de plivit buruieni. Este o muncă foarte grea pentru un om, dar foarte ușoară pentru un robot de acesta, care ar putea plivi într-o cultură 24 de ore din 24, schimbându-și numai niște baterii, să distrugă buruienile dăunătoare. Aproape că nici nu are rost să chinui oamenii, mai cu seamă când mă refer la plivit. Întotdeauna, aceste buruieni sunt de talie joasă, sunt aproape de nivelul solului și starea această de aplecare a omului este foarte obositoare și neplăcută. Sau să culeagă fructe după o anumit dimensiune, după o anumită culoare, după un anumit grad de coacere”, a afirmat Buzdugan.

El a vorbit de nivelul de implementare a tehnologiilor agricole de ultimă oră în fermele din IMB, informațiile satelitare și utilajele agricole cu înaltă capacitate de autoreglare fiind printre vedetele exploatației condusă de concernul Al Dahra.

„Noi nu am apelat la drone, ci la sateliți. Cu ajutorul imaginilor satelitare știm exact situația din lan, folosind așa-zisul indice de vegetație care ne dă starea în funcție de nivelul de hrănire, de îmbolnăvire, de atac de dăunători, nivelul de secetă, de lipsă de apă ș.a.m.d. Sigur, imaginile sunt la nivel de metri pătrați, nu de hectare. La acest capitol suntem destul de avansați”, a adăugat senior advisorul Al Dahra. „De asemenea, suntem destul de avansați în ceea ce privește utilizarea unor combine de recoltat cu un înalt grad de capacitate de autoreglare. Pe lângă faptul că la noi, pe tractoare, oamenii doar asistă utilajul și nu-l mai conduc (ei sunt doar un operator într-o cabină, pentru că legislația deocamdată nu ne permite să dăm omul jos), la fel și în aceste combine, sistemul computerizat de autoreglare nu numai că ușurează munca omului, dar îl înlocuiește cu foarte mare succes. Un om nu ar putea urmări în același timp 5-7 reglaje. Să începi treaba dimineața și să o termini noapte târziu, într-un singur om, ar fi deosebit de obositor”.

Sursă foto: Ian Crick/U. Melbourne