Eurovision 2013. Ce costuri presupune organizarea concursului și câți bani au la dispoziție suedezii. PLUS: lista țărilor care au renunțat să mai participe

Contextul financiar european dominat de austeritate a făcut ca unul dintre cele mai populare evenimente muzicale din lume, concursul Eurovision – care a propulsat nume mari precum ABBA și Celine Dion – să treacă printr-o perioadă de „dietă financiară”, scrie Wall Street Journal.

Anual, în fiecare primăvară, peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internațional Eurovision – competiția muzicală unde fiecare națiune își poate trimite câte un reprezentant. Este drept că cei mai mulți sunt din Europa, însă sunt și țări de pe alte continente devenite obișnuite ale competiției, printre care Israel și Cipru. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt – „extravaganță” -, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreți trecuți de prima tinerețe și acte artistice neobișnuite, precum cel al bătrânicilor care au reprezentat Rusia anul trecut.

Suedia, țara care va găzdui evenimentul de anul acesta – aflat la cea de-a 58-a ediție -, a cărei finală va avea loc pe 16 mai, intenționează să folosească eficient bugetul de 20 de milioane de dolari, jumătate față de cel alocat Eurovision de anul trecut, și să facă economie la lumini, la cazare, dar și la cheltuielile pentru mediatizarea flamboaiantă a evenimentului. Scopurile organizatorilor Eurovision 2013 sunt să facă evenimentul să supraviețuiască în condiții economice dure, să reaprindă interesul națiunilor îngenuncheate de reducerile financiare și să canalizeze atenția mai mult asupra muzicii.

Potrivit estimărilor, Eurovision atrage anual aproximativ 125 de milioane de telespectatori, devansând cu mult alte concursuri muzicale mondiale. În acest context, costurile de scenă au crescut semnificativ an de an, iar țările se iau la întrecere în organizarea cât mai elaborată din punct de vedere al tehnologiei și al strălucirii.

„A devenit mai mult o luptă care se duce cu armele tehnologiei – cine are cel mai amplu ecran LED, cele mai multe camere video”, spune Christer Björkman, producătorul suedez al concursului Euroviosion de anul acesta, pentru televiziunea națională SVT. Acesta și-a bazat afirmațiile și pe experiențele concursurilor anterioare de la Düsseldorf (2011) și Moscova (2009), unde organizatorii spectacolului au insistat ca filmările să se facă în cadre ample și din toate unghiurile, pentru a fi oferită o imagine completă a grandorii scenei.

În Moscova, de exemplu, construirea scenei a fost un proiect de design foarte ambițios, centrat în jurul a peste 21.500 de metri pătrați de ecrane LED.

Astfel, să facă față exploziei de strălucire și de tehnică a devenit, an de an, o provocare financiară tot mai mare pentru țările care erau desemnate să organizeze concursul. În mod tradițional, potrivit regulamentului, țară-gazdă a Eurovision este desemnată aceea al cărei reprezentant a câștigat ediția de anul precedent. Una dintre cele mai mari provocări ale țării-gazdă este aceea de a pune la bătaie milioane de euro pentru a se ridica la nivelul spectacolului anterior și chiar de a-l depăși.

În acest context, câteva țări care, în trecut, erau preferatele Eurovisionului „stau pe bancă” anul acesta, mai spun jurnaliștii de la Wall Street Journal. Mai mult, Bosnia-Herțegovina, Polonia, Portugalia și Slovacia au renunțat să mai participe la competiție, toate dând vina pe măsurile de austeritate, care au făcut costurile delegațiilor să fie de nesusținut, iar, în cazul câștigării concursului, cheltuielile cu viitoarea ediție, de neimaginat.

Anul trecut, de exemplu, Azerbaidjanul – o țară mică, dar bogată în petrol și gaze naturale, aflată la granița dintre Rusia și Iran – a cheltuit o sumă estimată la 45 de milioane de dolari pentru a gădui a 57-a ediție a concursului, căreia i s-a adăugat 100 de milioane de dolari pentru a construi rapid o sală de spectacole, comparată cu un „palat de cristal”, și o arenă. Concursul din 2012 a fost câștigat de Lorine Zineb Nora Talhaoui, cunoscută ca „Loreen”, o artistă originară din Stockholm, care a câștigat publicul cu piesa „Euphoria”.

Producătorii show-ului de anul acesta și-au propus să înjumătățească însă cheltuielile de organizare, la 20 de milioane de dolari, acesta urmând să fie astfel cel mai scăzut buget alocat concursului de la ediția din 2007, de la Helsinki. De la bugetul local al orașului Malmö – cu o populație de 300.000 de locuitori -, unde va fi găzduit Eurovision 2013, va fi alocată suma de 4 milioane de dolari pentru activități conexe.

De asemenea, Bengt-Urban Fransson, unul dintre conducătorii filialei suedeze a fan-clubului Eurovision, OGAE, este de acord cu moderarea costurilor concursului, dar se declară îngrijorat cu privire la imaginea pe care țara sa ar putea-o promova. „Este unul dintre riscurile pe care le implică bugetul redus”, spune el.

Însă oficialii Eurovision speră că exemplul suedez va reda încrederea altor țări, mai ales celor aflate în mari dificultăți economice, că pot, la rândul lor, să organizeze evenimentul cu bani puțini.

European Broadcasting Union (EBU) – asociație cu sediul central la Geneva, cunoscută în special pentru organizarea competiției Eurovision – a anunțat că va cere fiecărei țări să mențină un buget echilibrat.

„Este important”, spune Jon Ola Sand, director executiv al EBU, responsabil cu organizarea concursului Eurovision, „ca țările care transmit concursul să nu facă eforturi financiare supraomenești în acest sens”.

România va fi reprezentată la ediția din acest an a concursului Eurovision de Cezar Ouatu (Cezar), cu piesa „It’s my life”. La selecția națională care a avut loc pe 9 martie, acesta a obținut un total de 20 de puncte, de la juriu și de la public, în urma unei lupte foarte strânse cu trupa Electric Fence și cu Luminița Anghel.

Cezar va intra în a doua semifinală a concursului Eurovision, care se va desfășura pe 16 mai. Finala internațională a concursului Eurovision va avea loc pe 18 mai și va putea fi urmărită, de asemenea, la TVR.

Eurovision este cea mai importantă competiție muzicală internațională, organizată de European Broadcasting Union (EBU) – cea mai mare asociație a televiziunilor publice din Europa -, care se desfășoară în fiecare an, începând din 1956. EBU reunește în prezent 74 de televiziuni din 56 de țări din Europa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Din EBU face parte și Televiziunea Română.

Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminița Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi -Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Melodia românească cu cel mai mare punctaj obținut în finala Eurovision (172 de puncte) este „Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă și interpretată de MihaiTrăistariu.

Trupa Mandinga, reprezentanta României la Eurovision 2012, s-a clasat pe locul al 12-lea în finala concursului, unde a concurat cu piesa „Zaleilah”.

Eurovision este transmis în Europa, Australia, Canada, Egipt, Asia și Statele Unite. Anul trecut, finala a avut o audiență record de aproximativ 70 de milioane de telespectatori, iar numărul celor care au urmărit atât finala, cât și semifinalele a fost de aproximativ 114,5 milioane, potrivit EBU.

LOTO – LOTO 6 DIN 49: Numerele extrase joi la Loto 6 din 49, Noroc, Joker, Noroc plus, Loto 5 din 40 și Super Noroc