Circa 30 de cercetători, autorizați de Convenția asupra diversității biologice (CDB), au trecut în revistă sute de studii elaborate pe tema acestui fenomen pentru a redacta o sinteză, prezentată la Pyeongchang (Coreea de Sud), cu ocazia celei de-a 12-a reuniuni a CDB, convenție a ONU pentru protecția biodiversității.
Raportul subliniază gravitatea fenomenului — care se desfășoară cu o viteză fără precedent—, diferitele sale consecințe și faptul că el va continua în deceniile următoare. ‘În 50-100 de ani, emisiile de bioxid de carbon rezultate din activitățile umane vor mări inevitabil aciditatea oceanelor la niveluri care vor avea consecințe masive, cel mai adesea negative, asupra organismelor marine și a ecosistemelor, precum și a bunurilor și serviciilor pe care le furnizează’, arată oamenii de știință.
Unele cercetări au arătat, de exemplu, că fertilizarea anumitor specii este extrem de sensibilă la acidifierea oceanelor, altele fiind mai tolerante. Coralii, moluștele și echinodermele (stele, castraveți, arici de mare) sunt foarte afectați de această schimbare, care le reduce ritmul de creștere și rata de supraviețuire. Unor alge și micro-alge, ca diferite tipuri de fitoplancton, le merge în schimb mai bine.
Raportul pune în evidență impactul socio-economic vizibil deja în unele zone ale lumii: acvacultura din nord-vestul Statelor Unite sau cultura de stridii au de suferit. Și riscurile care planează asupra barierelor de corali din zonele tropicale constituie ‘o mare îngrijorare pentru că mijloacele de subzistență a circa 400 de milioane de oameni depind de aceste habitate’, mai spun cercetătorii, conform Agerpres.
Afirmând că efectele acidifierii oceanice trebuie să fie studiate în continuare, oamenii de știință subliniază că ‘numai reducerea emisiilor de CO2 va permite atenuarea acestei probleme’, încheie AFP.