Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga țară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se folosește de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăsește țara natală și este supravegheată de serviciul de protecție al președintelui, însă rămâne protagonista unei povești despre corupție și lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari și companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populație de aproximativ 30 de milioane de persoane și este clasată în topul celor mai corupte țări din lume de către Freedom House și Transparency International.
Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupție. Mai multe companii multinaționale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piața de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului țarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar și Geneva. Sunt implicați șase dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Europa, cinci ruși și un norvegian, iar ultimul capitol al acestei povești a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliția scandinavă. Autoritățile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicații deținută de mai mulți miliardari ruși, printre care și Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deține Alfa Bank și compania Telenor ASA, deținută de statul norvegian.