Trecut în certificatul de naștere cu numele Constantin Albulescu, în buletin – Iorgu Albulescu, însă cunoscut publicului drept Mircea Albulescu, marele actor român împlinește vineri 79 de ani. De-a lungul timpului, a urcat pe scenele teatrelor de sute de ori și a jucat în zeci de filme, cucerind spectatorii cu talentul său.
Iorgu Constantin Albulescu – pe numele său real – s-a născut pe 4 octombrie 1934, în București. Tatăl său, Vasile, era dirijor de fanfară militară, iar mama sa a fost poloneza Olga Tempinski.
În perioada copilăriei, a mers deseori la biserica Bărăția, dorindu-și să devină ministrant (ajutor de preot în ritualul catolic). Acest lucru nu a fost însă posibil pentru că el, asemeni tatălui său, era ortodox.
A făcut școala primară la Liceul „Sfântul Andrei”, unde predau călugări din Germania. Mai târziu a început să lucreze ca artist-amator la Ateneul Popular, a fost figurant în Corpul de ansamblu al câtorva teatre din Capitală, apoi s-a înscris la Școala Medie de Arhitectură. A absolvit în anul 1952, cu diplomă de Conductor Arhitect.
De asememea, a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clsasa profesoarei Aura Buzescu, unde a fost coleg și bun prieten cu actorul Amza Pellea. A absolvit în 1956.
Angajat al Teatrului Național din București, iar mai târziu și al Teatrului de Comedie, artistul a urcat pe scenă în numeroase piese, printre care: „Danton”, „Richard al III-lea”, „Caligula”, „Despot Vodă”, „Jocul ielelor”, „Cine are nevoie de teatru”, „Ondine”, „De partea cui ești?”, „Numele trandafirului”, „Azilul de noapte”, „Legenda ultimului împărat”, „Ultima oră”, „Sânziana și Pepelea”, „A patra soră”, „Molto, gran” impressione”, „Pescărușul”, „Nebunia Regelui George”, „Comedia erorilor”, „Tragedia optimistă”, „Take, Ianke și Cadâr”, „Livada de vișini” și „A douăsprezecea noapte”.
În lumea cinematografiei a debutat în anul 1957, când a jucat în „Pasărea furtunii”. Au urmat și alte producții în care a fost distribuit, precum „Dacii”, „Columna”, „Canarul și viscolul”, „Mihai Viteazul”, „Dincolo de nisipuri”, „Actorul și sălbaticii”, „Zile fierbinți”, „Nea Mărin miliardar”, „Mihail, câine de circ”, „Artista, dolarii și ardelenii”, „Trenul de aur”, „Noi, cei din linia întâi”, „Flăcări pe comori”, „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Semne în pustiu” și „Ticăloșii”.
În perioada 1985-2005, Mircea Albulescu a fost profesor la Universitatea de Teatru și Film din București, printre studenții săi numărându-se Adrian Titieni, Irina Movilă, Florin Piersic Jr, Manuela Hărăbor și Dragoș Bucur.
Pasiunea sa pentru poezie s-a concretizat în cinci volumepublicate în perioada 1985-2005: „Vizite”, „Pajura Singurătații”, „Bilete de favoare”, „Baraka”, „Bazar sentimental”, „Fluture în lesă de aur” și „Clanțe”.
Este membru al Uniunii Ziariștilor, iar timp de doi ani (1992-1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii.
În 2003, Mircea Albulescu a primit „Premiul național pentru întreaga activitate artistică”, acordat de Ministerul Culturii, iar în 2005, în timpul Galei Premiilor UNITER, a fost, de asemenea, recompensat cu un trofeu pentru întreaga carieră. De asemenea, artistul a fost recompensat în anul 2004 cu Premiul Academiei Române pentru cei 50 de ani de „creație interpretativă în arta teatrală și cinematografică”.
În 2011, actorul a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului (București).
În stagiunea 2013-2014 a Teatrului Național din București, Mircea Albulescu poate fi văzut în piesele „Revizorul” și „Livada de vișini”.