Fragmente de ADN au supraviețuit atât unei călătorii în spațiu, cât și după reintrarea în atmosferă

Publicat: 27 11. 2014, 14:43
Actualizat: 27 11. 2014, 14:52

Potrivit AFP, acest experiment științific, desfășurat cu ocazia misiunii spațiale europene Texus, în martie 2011, a arătat că, după lansarea capsulei, zborul în spațiu, reintrarea în atmosferă și aterizarea acesteia, moleculele de ADN se aflau încă pe capsulă.

Oamenii de știință au avut parte de o altă surpriză: ADN-ul care a supraviețuit era în continuare capabil să își transfere informațiile genetice unor celule de bacterii și unor țesuturi conjunctive.

„Acest studiu furnizează dovezi experimentale care atestă faptul că informația genetică din ADN poate să supraviețuiască atât în condițiile extreme din spațiu, cât și după reintrarea în straturile dense ale atmosferei”, unde frecarea la viteze mari a capsulei poate să ridice temperatura până la 1.000 de grade Celsius, a explicat profesorul Oliver Ullrich, cercetător la Institutul de Anatomie din cadrul Universității din Zurich, coautor al studiului.

„Biosemnăturile sunt molecule care pot să dovedească existența vieții extraterestre din trecut sau din prezent”, a explicat profesorul Cora Thiel, de la Universitatea Zurich, cealaltă autoare a studiului, publicat în revista americană PLOS ONE.

Inițial, acest experiment avea scopul de a verifica stabilitatea biomarkerilor pe durata zborurilor spațiale și la reintrarea lor în atmosferă.

Cei doi cercetători s-au declarat total surprinși de rezultate.

Numeroși oameni de știință consideră că ADN-ul ce provine din spațiu poate să ajungă intact pe Terra, transportat de materiale extraterestre precum praful cosmic și meteoriți. Aproximativ 100 de tone de astfel de materiale cosmice cad în fiecare zi pe planeta noastră.

„Această stabilitate extraordinară a ADN-ului arată, de asemenea, că nu este deloc imposibil ca, în ciuda tuturor precauților luate, vehiculele noastre spațiale să transporte ADN terestru pe alte planete, precum Marte”, a adăugat profesorul Ullrich. „Ținând cont de acest risc, va trebui să evităm o astfel de contaminare în misiunile noastre de căutare a vieții extraterestre”, a concluzionat profesorul elvețian.