Prima pagină » Magazin » Furtul tablourilor din Rotterdam – subiect de film dezvoltat de Tudor Giurgiu și Cristian Movilă

Furtul tablourilor din Rotterdam – subiect de film dezvoltat de Tudor Giurgiu și Cristian Movilă

Furtul tablourilor din Rotterdam - subiect de film dezvoltat de Tudor Giurgiu și Cristian Movilă
Furtul celor șapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, opera unui grup infracțional alcătuit din șase romani, devine subiect de film, fiind în prezent dezvoltat de regizorul Tudor Giurgiu și fotograful Cristian Movilă, potrivit unui comunicat.

Furtul celor șapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, opera unui grup infracțional alcătuit din șase romani, devine subiect de film, fiind în prezent dezvoltat de regizorul Tudor Giurgiu și fotograful Cristian Movilă, potrivit unui comunicat.

Proiectul de lungmetraj redă pas cu pas afacerea palpitantă care a dus la posibila dispariție prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depășește, conform experților, 18 milioane de euro, devenind astfel unul dintre cele mai mediatizate furturi de lucrări de artă pe plan mondial.

Subiectul a ajuns deja în paginile principalelor ziare și la jurnalele televiziunilor străine, cum ar fi: New York Times, The Guardian, Huffington Post, BBC, CNN, Le Figaro, Le Point, Der Spiegel. Ediția tipărită de sâmbătă a cotidianului The New York Times are pe copertă articolul lui Andrew Higgins „A Trail of Masterpieces and a Web of Lies, Leading to Anguish”, ilustrat cu fotografiile lui Cristian Movilă. Articolul descrie derularea evenimentelor principale din „jaful secolului”, într-o manieră alertă, cinematografică, prezentând principalii eroi implicați în acest caz, precum și satul Carcaliu (jud. Brăila), care a devenit scena principală a acțiunii, din momentul în care Olga Dogaru, mama unuia dintre suspecți, a declarat că a ars tablourile într-o sobă.

Echipa condusă de Cristian Movilă și Tudor Giurgiu este în plină documentare, i-a intervievat deja pe cei implicați în jaf și lucrează în paralel la realizarea scenariului.

„Subiectul mi se pare că are un potențial extraordinar, iar vizitele făcute la Carcaliu, discuțiile cu cei implicați, ambianța specială din sat, toate acestea m-au convins că există material pentru un film absolut special. L-am contactat pe Tudor, un vechi prieten și colaborator, și sunt convins că împreună vom putea aduce această poveste pe marele ecran. Dincolo de povestea aproape fantezistă, dar atât de reală, ce mă fascinează la întregul caz e că devine un argument foarte prezent intr-o discuție care durează de secole. Care e valoarea operei artistice și cât de mult variază ea funcție de publicul care o apreciază. Am văzut cu toții tablourile, opere inestimabile valorând milioane de euro, dar cât valorează de fapt un Picasso în mâna unei mame care crede că își ajută fiul?”, a declarat Cristian Movilă.

„Deja am primit propuneri de colaborare din partea unor producători din Marea Britanie, Olanda și Statele Unite. Subiectul vinde de la sine, este un excelent pretext pentru un film de acțiune diferit de majoritatea filmelor de gen. Viteza cu care s-a produs furtul, psihologia și motivațiile autorilor jafului, faptul că provin dintr-o comunitate de lipoveni izolată, care trăiește într-un sat locuit preponderent de vârstnici, sunt elemente care vor da o culoare specifică unei povești cu iz universal. Evaluăm posibilitatea realizării filmului în limba engleză, cu o distribuție internațională, în care să se regăsească actori europeni și americani de top”, a declarat, la rândul său, Tudor Giurgiu.

Operele de artă sustrase sunt „Tete d’Arlequin”, de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune”, de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge”, de Claude Monet, „Femme devant une fenetre ouverte, dite la fiancee”, de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” și „Woman with Eyes Closed”, de Lucian Freud. Cele șapte tablouri de zeci de milioane de euro, furate din Olanda în doar 2 minute și 48 de secunde, au fost aduse în România în trei perne și se pare că au sfârșit într-o sobă din satul Carcaliu. Cercetările procuraturii sunt însă în curs de desfășurare.

Autor