Geminidele, o ploaie de meteoriți, se apropie de punctul maxim. Momentul perfect pentru a fi observate din România

Geminidele, o ploaie de meteoriți mai lenți și mai luminoși decât alți meteori, vor ajunge în punctul maxim în noaptea de 13 spre 14 decembrie, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al Municipiului București.

Cei pasionați de stele căzătoare le vor putea observa și în această iarnă. Astfel, în noaptea de 13 spre 14 decembrie, Pământul va trece printr-o zonă în care se află cantități mari de praf lăsate de asteroidul-cometă 3200 Phaeton. La contactul cu atmosfera, particulele de praf se vor aprinde în gazul atmosferic, lăsând o dâră luminoasă pe cer – steaua căzătoare.

Majoritatea stelelor căzătoare din perioada 4 – 17 decembrie par că vin din constelația Gemini (Gemenii). Din acest motiv, acești meteori se numesc Geminide, potrivit explicațiilor de pe site-ul Observatorului Astronomic din București.

Geminidele au însă ceva deosebit: sunt mai lenți decât alți meteori și foarte luminoși. Astfel vor apărea „bolizi’ (meteori foarte strălucitori) care se vor deplasa lent printre stele.

Geminidele pot fi observate oricând între 4 și 17 decembrie, dar cei mai mulți meteori se vor vedea în noaptea de punct maxim. În acest an, punctul maxim va fi înregistrat în noaptea de 13 spre 14 decembrie (14 decembrie, ora 1:30 TLR), acesta fiind momentul perfect pentru ca geminidele să fie observate din România.

Potrivit Observatorului Astronomic din București, geminidele pot fi observate și în noaptea anterioară maximului sau în cea de după aceasta, putând fi văzute minimum 40-50 de stele căzătoare pe oră. În punctul maxim se pot vedea aproximativ 120 de stele căzătoare pe oră, dacă observațile se fac din afara orașelor mari.

De asemenea, observațiile trebuie făcute după miezul nopții, până dimineața. Stelele căzătoare pot fi observate și fără instrument astronomic.

Specialiștii de la Observatorul Astronomic din București spun că pentru a vedea stele căzătoare nu exista o direcție anume în care cei interesați să se uite. Secretul este însă următorul: cu cât se vor uita mai mult spre cer, cu atât vor vedea mai multe. De asemenea, având în vedere că este iarnă, este recomandat ca pasionații de astfel de fenomene să se îmbrace gros, să stea întinși pe un șezlong sau izopren, de preferabil într-un sac de dormit. După ce se vor așeza comod, cei interesați trebuie să privească la 45 de grade deasupra orizontului, timp de minim o oră. Aceștia pot privi înspre est, sud, vest sau nord.

Geminidele sunt foarte lente așa că pot fi admirate dârele luminoase timp de o secundă sau mai mult. O particulă de praf din acest curent intră în atmosferă cu o viteză de 35 km/s. Comparativ, leonidele (vizibile în noiembrie) au o viteză de 71 km/s, iar perseidele (vizibile în august) – 59 km/s.

Potrivit Observatorului Astronomic, de obicei, sursa curenților de meteori sunt cometele, bulgării de zăpadă murdară care, în apropierea Soarelui, sublimează (trec din stare solidă în stare gazoază) eliberând praful prins în gheață.

În cazul geminidelor, sursa este un asteroid (3200 Phaeton) care prezintă doar o caracteristică cometară. Dar Phaeton nu se comportă ca o cometă, „încăpățânându-se” să rămână un obiect solid, fară coadă sau coamă. Potrivit unui studiu din 2009, Phaeton este „o cometă solidă”, care în preajma apropierii de Soare eliberează praf, mai spune Observatorul Astronomic din București.