Globule roșii au fost conservate timp de 5.300 de ani în corpul mumificat al lui Ötzi, omul ghețurilor, descoperit în 1991 într-un ghețar alpin situat între Austria și Italia, potrivit unui studiu publicat marți de revista Royal Society, informează portalangop.co.ao.
Remarcabil de bine conservată în gheață, mumia conține încă fragmente de țesut intact și chiar elemente ale sistemului nervos, însă până recent cercetătorii nu au descoperit urme de sânge.
Inițial, aceștia au crezut că sângele lui Ötzi s-a distrus de-a lungul timpului, până ce, în urma unor teste mai evoluate, s-au descoperit urme de reziduuri sangvine în numeroasele sale răni.
Însă, la 5.300 de ani de la moartea violentă a lui Ötzi, precedată de o lungă agonie, nu putuse fi identificată nicio celulă sangvină intactă.
Antropologul Albert Zink, care s-a ocupat de mumia Ötzi, unică în felul ei, a declarat că, până în prezent, nu se știa cu precizie cât timp poate rezista sângele și nici cum ar arăta celulele sangvine datând din calcolitic.
Cu ajutorul unui microscop de nouă generație, cu o precizie nanometrică, Zink și colegii săi au examinat mostre prelevate din rana pe care Ötzi o avea la mâna stângă și din cea de la omoplat, provocată de o săgeată care se pare că i-a fost fatală. Astfel ei au descoperit „corpusculi” în formă de „disc concav”, tipici „globulelor roșii”. Morfologia lor nu prezenta urme de degradare sau tulburare, iar cercetătorii au stabilit că globulele roșii au fost conservate vreme de peste 5.000 de ani în țesuturile distruse ale mumiei.
Rezultatele au fost confirmate cu ajutorul „spectroscopiei Raman”, o metodă non-destructivă care permite caracterizarea compoziției moleculare a unui material cu ajutorul luminii.
Tot cu ajutorul acestei tehnici, cercetătorii au stabilit că omul ghețurilor a suferit răni multiple înainte de decesul său – fapt explicat prin sângele coagulat descoperit -, eliminând ipoteza unei morți subite în favoarea unei lente agonii.